Eugen Cristescu

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 7.46

nivel: Facultate

Referat despre Eugen Cristescu
Se cunoscusera în decembrie 1933, atunci când generalul Ion Antonescu, în calitate de sef al Statului Major, Eugen Cristescu, director al Sigurantei si Nicolae Titulescu, ministru de externe, au analizat împreuna pericolul extremismului legionar. La 15 noiembrie 1940 , la propunerea presedintelui Consiliului de Ministri, prin Înalt Decret Regal, Eugen Criste[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Eugen Cristescu

Referat despre Eugen Cristescu
Se cunoscusera în decembrie 1933, atunci când generalul Ion Antonescu, în calitate de sef al Statului Major, Eugen Cristescu, director al Sigurantei si Nicolae Titulescu, ministru de externe, au analizat împreuna pericolul extremismului legionar. La 15 noiembrie 1940 , la propunerea presedintelui Consiliului de Ministri, prin Înalt Decret Regal, Eugen Cristescu a fost numit director general al Serviciului Special de Informatii.

Doua conditii fundamentale a pus Eugen Cristescu generalului Ion Antonescu pentru a accepta aceasta functie. Prima : „Fara legionari în SSI”, desi România era stat national-legionar, începând cu 14 septembrie 1940, prin Înalt Decret Regal, ceea ce în limbajul teoretic de astazi se numeste „echidistanta politica”. A doua: „Activitatea SSI sa se desfasoare pe baza unei legi organice”. Este o premiera în istoria serviciilor de informatii când o astfel de institutie accepta sa-si desfasoare activitatea pe baza unei legi publicate în „Monitorul Oficial”.

Este vorba despre Legea din 15 noiembrie 1940 privind organizarea si functionarea SSI. Deci, echidistanta politica si legalitatea reprezinta doua principii fundamentale care directioneaza si astazi, în regimurile democratice, activitatea de intelligence. Daca la acestea mai adaugam si Oficiul pentru Centralizarea Informatiilor structura creata de acelasi Eugen Cristescu, din care faceau parte câte doi reprezentanti ai fiecarui serviciu de informatii (Sectia a II-a a Armatei, Siguranta, Jandarmerie, Prefectura Politiei Capitalei) avem mai bine conturat ceea ce traditia ne îndeamna fata de rolul unei Comunitati Nationale de Informatii.

Eugen Cristescu s-a straduit sa satisfaca exigentele în domeniul informatiilor impuse de necesitatile de razboi. A reorganizat Serviciul Secret, luând ca model structurile serviciilor similare ale timpului, de la care a adaptat, la mentalitatile, conditiile si posibilitatile românesti, tot ce s-a putut.

Dintre realizarile mai importante ale Serviciului pe care l-a condus timp de patru ani, orice analiza obiectiva nu poate omite urmatoarele aspecte: sprijinul substantial acordat generalului Ion Antonescu în combaterea legionarismului mai ales în rafuiala din timpul rebeliunii; asigurarea unui flux zilnic de informatii, în care ponderea o detineau informatiile de valoare operativa pentru fundamentarea politicii si strategiei militare românesti; neutralizarea unor retele de spionaj ce actionau pe teritoriul tarii si în defavoarea intereselor românesti; asigurarea protectiei oamenilor politici români cu alte orientari decât cele ale conducatorului statului, reusind sa faca fata presiunii exercitate de germani, care cereau insistent internarea lor în lagare; implicarea directa în tratativele cu Aliatii (sovieto-anglo-americani) in vederea obtinerii unor conditii cât mai rationale de armistitiu pentru România.

Dar, pe lânga toate acestea, trebuie sa recunoastem ca a ratat tocmai sfârsitul, caci, în ciuda faptului ca dispunea de informatii suficiente despre actiunea concreta din ziua de 23 august 1944, acest eveniment l-a luat prin surprindere ceea ce în cazul unui sef de serviciu de informatii poate fi cu greu înteles, chiar daca regele, camarila de la palat si colaboratorii ocazionali s-au „precipitat” în fata presiunii momentului asa cum a ramas convins Eugen Cristescu pâna la sfârsitul vietii.

De altfel, Cristescu îl informase din timp pe conducatorul statului, despre intentiile unui grup de generali în combinatie cu Palatul Regal si câtiva fr untasi politici ai „opozitiei democratice” de a prelua puterea, dar maresalul Antonescu, prea încrezator în prestigiul sau si în onoarea de ofiter al Armatei române n-a vrut sa creada ca „e ceva serios”. Îi considera pe toti niste „pisicute cu clopotei care nu sunt în stare sa prinda soareci”. Chiar si Hitler, cu ocazia ultimei întrevederi cu Antonescu, i-a atras atentia „sa nu se duca singur la Palat”. Dar maresalul Antonescu ramasese convins ca „poate dormi cu capul pe genunchii generalilor sai”.

Înca din aprilie 1943, maresalul Antonescu îsi daduse seama ca Germania va pierde razboiul si i-a spus lui Cristescu ca „important e ca noi sa nu-l pierdem pe al nostru”. Pornea de la ideea ca prestigiul lui câstigat în cele doua razboaie mondiale când s-a batut pentru idealurile fundamentale ale natiunii române: întregirea si reîntregirea national-statala, precum si confruntarea cu doua regimuri comuniste, i-ar putea îndupleca pe reprezentantii democratiilor occidentale în sensul de a avea o atitudine mai blânda fata de România. Paradoxal, a scapat din vedere ca istoria, si mai ales istoria razboaielor, îsi are legile ei. Întotdeauna învingatorul l-a judecat pe cel învins, a dictat pacea si a scris istoria.

Fixismul maresalului Antonescu îl putem consemna ca pe cel mai mare esec al sefului statului romanesc. Eugen Cristescu s-a casatorit la 48 de ani cu Maria Teodora, vaduva generalului Golici si nepoata a savantului Henri Coanda, femeie de o rara frumusete si suficient de bogata. Dar nu s-a putut bucura prea mult de aceasta casatorie. La 24 septembrie 1944 a fost arestat, iar la mijlocul lunii octombrie noile autoritati ale statului român l-au predat Armatei sovietice, care l-a dus la Moscova pentru ancheta. A fost internat la Liubianca, unde a stat în celula cu generalul japonez Ianaghita, aflat si acesta în ancheta temutilor investigatori ai SMERS (unitate de elita a serviciilor secrete sovietice). Fara îndoiala ca, pentru anchetatorii SMERS, Eugen Cristescu reprezenta o captura importanta. Acestia nu puteau rata ocazia de a-l stoarce de informatii.

Si au facut-o cu profesionalism, asa cum rezulta din documentele de la Moscova. Analistii serviciilor secrete sovietice obisnuiau sa întocmesca note speciale, pe baza declaratiilor fostului sef al SSI, pentru a informa conducerea statului sovietic. Readus în tara la începutul lunii aprilie 1946, a fost supus unui necrutator interogatoriu în cadrul procesului de trista amintire, al asa-zisei „mari tradari nationale”. Era acuzat, fara sa se poata dovedi prin probe concludente, pentru „crime de razboi si dezastrul tarii”. Completul de judecata, din care lipseau magistratii de cariera, a refuzat cu obstinatie audierea martorilor propusi de aparare si consultarea documentelor din arhiva SSI care-i demonstrau nevinovatia.

Eugen Cristescu si-a dat seama ca se afla în fata unei judecati politice, fapt pentru care nu-i mai ramasese altceva de facut decât sa joace cartea supravietuirii. Tot din interese politice, camuflate sub acoperirea unor „ratiuni de stat”, i s-a comutat pedeapsa, care initial fusese condamnare la moarte, în detentie grea pe viata.

Anii de penitenta si i-a petrecut în închisorile Aiud, Dumbraveni si Vacaresti. Începând cu 1949, a fost pus la dispozitia organelor de ancheta ale Securitatii pentru a fi exploatat ca baza de date. Este perioada când elaboreaza, în conditii de detentie, lucrarea „Organizarea si activitatea Serviciului Special de Informatii”, ce poate fi apreciata pe drept cuvânt prima lucrare despre istoria serviciilor secrete românesti. La ea se mai adauga alte numeroase marturii si declaratii în care descrie cu lux de amanunte multe din intimitatile vietii de stat românesti. Dupa aproximativ 15 zile de greva a foamei, uitat si parasit pare-se de toti, cu exceptia subofiterului care-i supraveghea permanent celula , Eugen Cristescu a sucombat la 12 iunie 1950 în penitenciarul de la Vacaresti.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles