Etologie

1x punct

categorie: Biologie

nota: 8.73

nivel: Gimnaziu

1) Definirea etologiei-1 ora
2) Comportamentul alimentar-3 ore
Tipuri de relaţii-vol. 9
3) Comportamentul de apărare-4 ore
Tipuri de apărare-vol. 6
4) Comportamentul colectiv-4 ore
5) Comunicarea īn lumea vie-5 ore
Limbajul- vol. 8.

1) Comportamentul sexual -5 ore-vol. 8
2) Construcţia de adăposturi-3 o[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Etologie

1) Definirea etologiei-1 ora
2) Comportamentul alimentar-3 ore
Tipuri de relaţii-vol. 9
3) Comportamentul de apărare-4 ore
Tipuri de apărare-vol. 6
4) Comportamentul colectiv-4 ore
5) Comunicarea īn lumea vie-5 ore
Limbajul- vol. 8.

1) Comportamentul sexual -5 ore-vol. 8
2) Construcţia de adăposturi-3 ore-vol. 5
3) Locomoţia la animale-4 ore-vol. 7
4) Ritmuri biologice- 2 ore
5) Completare- 1 oră:
-Varietatea lumii vii- vol.2
-Limitele extreme ale vieţii-vol.4


Bibliografie: -Tudor Opriş-,,Enciclopedia pentru tineret" (vol.1-10);
- Tudor Opriş-,,BIOS" (vol.1-3).






ETOLOGIE



Definiţie: Ştiinţa care studiază forme ale comportamentelor caracteristice diferitor specii de organisme.


Formele principale de comportament
a) Comportamentul alimentar este primul.Apare la pui, fara experienţă anterioară.Instinctul depăşeşte experienţa.La mamifere şi om, puiul este neajutorat, parazit, deci trebuie ajutat pentru procurarea hranei.
b) Comportamentul de apărare este forme de supravieţuire prin fugă a unor specii sau de ascundere īn mediu. Insectele şi şopārlele īşi lasă un picior sau coada pe cāmpul de luptă.
c) Comportamentul sexual apare la adult. La unele insecte e doar o zi sau cāteva ore.Dar la multe animale viaţa sexuală este periodică, femela primeşte masculul doar īn anumite perioade ale anului ( rut, dansuri nupţiale, etc.). Masculul parcurge mari distanţe pentru a găsi partenera şi ea īl primeşte sau nu. Ţānţarii emit ultrasunete , fluturii găsesc femela la zeci de km. Datorită mirosului emis de glandele sexuale femele.
d) Comportamentul social (colectiv) asigură organizarea īn familii de albine, colonii de bureţi, stoluri de păsări, cīrduri de pinguini, bancuri de peşti, turme de elefanţi, cirezi de copitate, a animalelor sociale, coloniale. Ex: Ce este un animal colonial? Poate trăi singur?
Există forme de comunicare (limbaje diferite)
Ierarhie socială ( conducători, luptători, lucrători,etc.)
Apar comportamente de īnvăţare ce sunt şi la unele solitare, dar majoritatea le au cele sociale, unde īnvăţarea e mai puternică decāt instinctul.
Procesul de īnvăţare este general, realizat printr-un mecanism neurofiziologic īn creier, ca urmare a situaţiilor trăite de individ.
Alte forme: migraţii, marşuri, invazii, sinucideri īn masă, etc.
Locomoţia : forme de deplasare
Modul de construcţie a adăposturilor : construcţii bizare din diverse materiale , dar necesare pentru fiecare specie.




Capitol II: COMPORTAMENTUL DE APĂRARE
Tipuri de relaţii īn lumea vie:
1) cooperarea:
-asociaţii pentru hrănire
-asociaţii pentru adăpost, protecţie;
-asociaţii pentru īnmulţire şi răspāndire a seminţelor (urmaşilor);
1) parazitism:
-viermi, bacterii patogene;
-viermi paraziţi;
-insecte şi acarieni paraziţi;
3) prădătorismul.

..............................................................................................................................

1. Cooperarea:

a) asociaţii pentru hrănire: ,,vacile furnicilor": insecte coloniale, furnicile sunt zeci, sute de mii īn muşuroi. Hrana lor e asigurată prin SIMBIOZĂ cu păduchii de plante- afidele, ce se īnmulţesc rapid şi pot fi īngrijiţi de furnici.
Afidele consumă seva plantelor, de aceea furnicile transportă aceşti păduchi pe plante , le construiesc adăposturi sau le adună sub pămānt, aducāndu-le hrană vegetală.
De ce această grijă? Excrementele afidelor sunt bogate īn zaharuri dulci, apreciate de furnici şi culese ca nişte picături dulci de pe abdomenul afidelor. Remarcabilă organizarea furnicilor-Se observă o dezvoltare a producţiei afidelor.
-Prietenia ciupercă-frunză: Furnica roşie braziliană duce frunze īn gropi unde există ciuperci crescute de acestea. Furnicile muşcă locul pe unde ar ieşi pălăria ciupercii şi īn loc iese o mică umflătură hrănitoare, proteică, consumată de furnici.
-Galele arborilor: Provocate de īnţepăturile insectelor(viespi), aceste căsuţe rotunde ocrotesc larvele lor. Beneficiază: -insecta că are adăpost; - copacul este ocrotit şi ocolit de alte omizi dăunătoare.
b) asociaţii pentru adăpost şi hrănire:
-Pagurul şi actinia: Pagurul, un răcuşor pustnic se ascunde īntr-o cochilie goală găsită, căci corpul lui este moale. Ca să se poată hrăni are nevoie de un ajutor de seamă: o actinie cu braţe usturătoare cum au anemonele de mare, este pusă de rac deasupra cochiliei.Beneficiază: -pagurul nu e atacat de duşmani din cauza actiniei; -actinia consumă resturile de la masa racului, căci fără deplasarea racului, ar muri.
-Furnicile se ascund īn tulpina unor mărăcini, spini pentru adăpost, iar planta este apărată de alţi dăunători şi īn plus seminţele ei sunt duse şi īn alte locuri pentru răspāndire.
-Peştii de coral se ascund printre:
-tentaculele unei anemone de mare, sau tentaculele unei meduze, pentru apărare.
-Peştii sanitari frumoşi decoraţi intră īn gura unor peşti de temut pentru a curăţa de paraziţi dintre dinţi, etc.
-De asemenea curăţă de viermi spinarea rinocerilor şi a hipopotamilor, care le lasă şi nu le alungă.
c) Asociaţii pentru īnmulţire şi răspāndirea urmaşilor Florile colorate şi frumos mirositoare atrag insectele şi alte animale care răspāndesc polenul florilor.
- Unele flori au locaş special pentru ,,primirea" unor bondari;
- Unele au capcane florale ce obligă insectele pentru a lua polen;
- Păsările răspāndesc seminţele unor plante ce sunt adăpostite īn fructe gustoase şi colorate;
Astfel seminţele sunt eliberate intacte prin excrementele digerate sau şterse cu ciocul de ramuri (vāsc).
2) Parazitismul : Parazitul consumă sucul sau altă hrană produsă de gazdă, dar fără să o omoare brusc.
Ei sunt: ectoparaziţi - artropode turtite, late, purici, ploşniţe, căpuşe, ţānţari, etc.
endoparaziţi - protozoare, viermi (tenia).
Paraziţii sunt : facultativi şi/sau obligatorii.
Fiecare parazit este specific gazdei. Nu se poate adapta pe altă gazdă.Există unii ce trăiesc şi la alte gazde: viermele de gălbează.
Nici paraziţii nu scapă: şi ei sunt atacaţi de alţi paraziţi( ,,orice naş īşi are naşul").
- Virusul parazitează celulele vii ale organismelor(vegetale şi animale). Unele se pot apăra contra lui dar altele sunt afectate de turbare, gripă, variolă, virusul tutunului, poliomielită, etc.
- Bacterii: microorganisme mici: periculoase prin toxinele lor, ce otrăvesc celulele gazdelor : dalac, scarlatină, gonoree, TBC, holeră, difterie, ciumă, sifilis, febră galbenă, tifos.
- Ciuperci : Nutriţie heterotrofă: ciuperci microscopice: distrug plantele, -distrug agenţii patogeni, acestea sunt folositoare pentru că inving bolile.
- Viermii : tenia(viermele lat), limbricul, oxiurii, din intestinele mamiferelor.
3) Prădătorismul : Relaţia PRADĂ- PRĂDĂTOR, sau victimă-agresor, ex:
-caracatiţe şi sepii consumă peşti;
- păianjenii uriaşi (8cm) tropicali, consumă peşti, broaşte, păsări.
-,,leul furnicilor"- păianjen ce aşteaptă furnicile īn fundul unei gropi de nisip.
- păianjenii fabrică pānza pentru zburătoare.
- prădătorii pot fi prieteni cu omul: -păsări răpitoare consumă rozătoare dăunătoare; - şopārlele consumă insecte dăunătoare; - mangustele distrug şerpii.
- de obicei prada (victima) este bolnavă, slabă sau bătrānă.
- prin eliminarea acestora creşte vitalitatea populaţiei rămase şi se menţine un echilibru al acestei relaţii.
- prădătorul e un factor de selecţie , evoluţie şi adaptare.
- cei mai mici prădători: parameciul -cu cilii lui īşi goneşte prada către gura lui (acestui organism) astfel ,,curăţă" apa de microbi.
- medizele uriaşe consumă peşti mici neutralizāndu-i cu tentaculele urzicante.
- de sub abdomenul păianjenului se secretă firele lipicioase ale pānzei pentru capturarea prăzii, dar folosesc şi pentru protecţia ouălor lui.
- peştii din adāncurile īntunecate ale mării atrag cu luminiţe situate sub ochi sau pe corp, alţi peştişori sunt victime.
- īn Africa şi Asia unele Şopārle (Gecko) sunt introduse īn case pentru a mānca gāndacii de bucătărie.


COMPORTAMENTUL DE APĂRARE

Definiţie: Reprezintă totalitatea formelor de apărare pe care le au animalele īn luptă cu agresorii sau cu condiţiile grele de mediu.

a) Apărarea pasivă :
-arme albe : gāndacul lui Hercule tropical (cleşti) , nasicornul, rădaşca, buhaiul de baltă au coarne tari şi tegument dur.;
- narvalul, neam de delfin are un sfredel de 2 m puternic, din caninul stāng;
- rinocerul indian- ,,buldozer viu" 2000 kg, 4 m, platoşe osoase, corn de 60 cm;
- rumegătoarele au coarne diferite redutabile, recordul: elanii uriaşi din Alaska;
- elefanţii africani au colţi ce ajung la 3 m lungime şi 100 kg;
- mistreţii au colţi ca nişte pumnale;
- racii au cleşti redutabili.
- carcase protectoare - cochiliile melcilor şi scoicilor sunt scuturi de protecţie;
- plăcile osoase de pe corpul unor peşti;
- carapacele ţestoaselor.
- platoşe spinoase - la unii melci au spini ascuţiţi;
- şopārle cu ţepi pe corp şi coadă;
- aricii- perie deasă de ţepi- se strāng ghem;
- porcul spinos zburleşte spinii otrăvitori.
b) Apărarea prin protecţie chimică :
- substanţe defensive - insecte urzicătoare: cantarida- de culoare verde, secretă pe abdomen o substanţă- cantaridină;
- unele insecte secretă sānge otrăvitor pe corp sau picioare;
- termitele secretă o substanţă cleioasă pe adversar;
- gāndacul bombardier elimină o salvă pocnitoare asupra agresorului, intimidāndu-l.
- bici urzicător - al meduzei sunt braţele urzicatoare cu care paralizează prada;
- toxine puternice - veninul găsit la:
- caracatiţa cu inele albastre;
- scorpionul imperial 20 cm omoară un animal de vreo 20 kg;
- miriapodul secretă KCN pe corp alungānd furnicile, singur este imun la propriul venin;
- văduva neagră- păianjen negru cu pete roşii pe abdomen (la noi- īn deltă) nu provoacă moartea, ci dureri mari;
- păianjenul păros 4cm- ,,tarentula" oamenii dansează;
- albina elimină cu acul şi glanda de venin dar numai viespea īşi retrage acul;
- rechinii au spini toxici 40 cm īn coadă (pisica de mare);
- broscuţa rāioasă columbiană secretă otravă puternică pentru om pe tegument;
- o treime din şerpi , cam 400 specii sunt otrăvitori (America, Australia). La noi vipera cu cruce, vipera cu corn, vipera mediteraneană, care au venin īmpins prin canalul dintelui ca o seringă. Lichidul este limpede, vāscos, galben sau verde, fără miros- substanţa viperină- atacă Sistemul Nervos sau Circulator. Scăparea de venin se face cu antidot. Azi veninul este medicament pentru farmacii.
- mirosuri respingătoare :
- ursul fuge de cadavre;
- ploşniţe puturoase elimină substanţe neplăcute ce provoacă repulsie;
- molia roşie şi alţi fluturi frumoşi elimină aceste substanţe;
- pupăza tapetează cuibul cu excrementele ei;
- cerbul moscat elimină īn perioada īmperecherii un miros persistent şi neplăcut ca să atragă masculii pentru luptă (mosc);
- vulpea elimină o urină puturoasă pentru a avea de+a gata o vizuină, din care l+a alungat astfel pe bursuc (animal foarte curat);
c) Apărarea prin atitudini şi reacţii neaşteptate:
- chipuri īnspăimāntătoare- măşti sperietoare;
- fluturii nocturni au desen pe aripi care imită ochii de bufniţă pentru a alunga duşmanii;
- şopārle cu chipuri urāte- plicuri ale pielii care se desfăşoară lāngă gură- monstru (şopārla gulerată);
- iguanele atacate īşi umflă gātul colorat apărānd mai īnspăimāntător;
-Simularea morţii:
- prefacerea morţii : omizi şi gāndaci iau aspectul de mort- moarte aparentă- tanatoză-1,5 min-o oră;
-buburuzele se strāng pentru 1-2 min cu picioare şi fălci strānse;
- şerpii sunt rigizi (ficşi) pentru a hipnotiza prada apoi fulgerător se aruncă asupra ei;
- felinele le fel aşteaptă ore īn şir nemişcate prada;
-Şocul electric- unii peşti paralizează sau ucid prada sau atacatorii;
- somnul electric din Nil (30-50 cm);
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles