Etnogeneza romaneasca - semnificatia sintezei

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.98

nivel: Facultate

Pentru perioada sec III-VIII,problema fundamentala a istoriei noastre este de a demonstra continuitatea de locuire si de civilizatie daco-romana si de a explica aportul limitat al migratorilor la formarea poporului si a limbii romane. Principala dificultate pentru aceasta epoca este absenta izvoarelor scrise autohtone si obligatia cercetatorilor de a folosi dovezi arheologice, lingvistice sau izvo[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Etnogeneza romaneasca - semnificatia sintezei

Pentru perioada sec III-VIII,problema fundamentala a istoriei noastre este de a demonstra continuitatea de locuire si de civilizatie daco-romana si de a explica aportul limitat al migratorilor la formarea poporului si a limbii romane. Principala dificultate pentru aceasta epoca este absenta izvoarelor scrise autohtone si obligatia cercetatorilor de a folosi dovezi arheologice, lingvistice sau izvoare straine, uneori lacunare sau subiective. a.Continuitatea daco-romana se refera la continuitatea de locuire la N Dunarii, continuitatea legaturilor cu lumea romana si continuitatea procesului de romanizare.

Civilizatia daco-romana este marcata de fenomenul reconversiei rurale. Culturile locale atesta continuitatea de locuire si de civilizatie la N Dunarii si influentele romano-bizantine: cultura Bratei-Moresti (Transilvania), Ipotesti-Candesti(Muntenia si Oltenia) si Costisa-Botosana (Moldova). Dacii liberi sunt atestati in asezarile de la Cipau, Reci, Sebes, Mugeni, Sopteriu din spatiul extracarpatic. Disparitia granitelor asigura romanizarea lor treptata. Complexitatea sintezei etnice a elementelor dacice, daco-romane si migratoare este demonstrata de cultura Santana de Mures-Cerneahov, cuprinzand elemente gotice, sarmatice, nord-pontice, costoboce si romanice.

Legaturile cu Imperiul sunt neintrerupte pe plan economic, cultural dar si politic. In sec IV-VI, imparati precum Constantin sau Iustinian consolideaza frontiera danubiana, construiesc castre si valuri si reiau in stapanire teritorii de la N de Dunare, dinMuntenia, Oltenia si Banat (Drobeta, Dierna, Sucidava). Dobrogea (Scythia Minor) ramane in componenta Imperiului pana in 602. Teritoriul de pe ambele maluri ale fluviului este vizat si de actiunea misionarilor crestini, apoi a autoritatilor ecleziastice bizantine.

b. Migratorii germanici, turanici si slavi, patrund in valuri succesive in sec IV-VII : ostrogotii, gepizii(germanici) hunii, avarii (turanici), longobarzii (germanici), slavii. Influenta lor este limitata- jafuri, distrugeri, deplasari de populatie (de la S la N de Dunare), dominatie de la distanta cu plata unui tribut, impunerea temporara a unor sefi locali sau convietuire pasnica insotita de asimilarea in masa autohtonilor. Slavii au fost prezenti in Moldova, Campia Romana, E Transilvaniei, Banat si Oltenia din sec. VI si au convietuit cu autohtonii fiind asimilati.

Influenta lor asupra civilizatiei medievale romanesti se face simtita abia din sec. X, dupa crestinare. Este vorba despre o influenta lingvistica (~20% din vocabular, elementele de adstrat), economica, sociala si politica. De asemeni, se considera ca asezarea masiva a slavilor in Pen. Balcanica din 602, a creat o ruptura ireparabila intre romanitatea rasariteana si cea apuseana dar si intre romanitatea N dunareana si cea S dunareana, contribuind la insularizarea vlahilor din Balcani si la formarea dialectelor si a graiurilor (aroman, istroroman, meglenoroman).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles