Etnie si confesiune in bazinul superior al Crasnei la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea

1x punct

categorie: Istorie

nota: 9.84

nivel: Liceu

Din perspectiva istorico-sociologica, datorita caracteristicilor sale de coridor, aceasta zona este principala poarta de infiltrare a unor grupuri alogene in Transilvania, venind dinspre Campia Tisei. Nu intamplator, inca din antichitate, iesirea inspre campie a raurilor Crasna si Barcau, a fost puternic fortificata, la iesirea Barcaului dintre muntii Plopisului si dealurile Nusfalaului fiind cons[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Etnie si confesiune in bazinul superior al Crasnei la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea

Din perspectiva istorico-sociologica, datorita caracteristicilor sale de coridor, aceasta zona este principala poarta de infiltrare a unor grupuri alogene in Transilvania, venind dinspre Campia Tisei. Nu intamplator, inca din antichitate, iesirea inspre campie a raurilor Crasna si Barcau, a fost puternic fortificata, la iesirea Barcaului dintre muntii Plopisului si dealurile Nusfalaului fiind construite puternicele fortificatii dacice de la Marca, iar la iesirea Crasnei din depresiunea Simleului pe zona inalta a Magurii Simleului fiind construit un alt puternic sistem de fortificatii dacice, cuprins in perimetrul inalt al dealurilor ce strajuiesc Ceheiul, Simleul Silvaniei si Badacinul. Romanii, vor fixa sistemul lor defensiv de aparare a celui mai nordic avanpost, Dacia Porolissensis, pe linia Muntilor Meses, adica la izvoarele Crasnei, iar in Evul Mediu, cetatile de la Valcaul de Jos si Simleu Silvaniei vor avea aceeasi functie de avanpost al Transilvaniei la frontiera sa de nord-vest.

Cercetarea noastra isi propune surprinderea structurilor etnice si a dinamicii acestor structuri, in a doua parte a secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, in bazinul superior al Vaii Crasnei, adica in zona situata in partea de nord-vest a Muntilor Meses, in depresiunea Simleului, dar urmareste si situatia etnico-confesionala in localitatile situate la iesirea Crasnei din judetul Salaj, respectiv, Giurtelecu Simleului, Maieriste, Bobota, si Dersida. Pe de alta parte, pe baza unui studiu de caz pe orasul Simleu Silvaniei vom aborda si analiza casatoriilor interetnice si interconfesionale, ca important mecanism sociologic de schimbare a volumului demografic al unor comunitati confesionale si grupuri etnice.

In opinia noastra, casatoria interetnica sau interconfesionala reprezinta unul dintre cele mai importante mecanisme de schimbare a structurilor etnice si confesionale. Ea este legata atat de mecanismele de dominatie culturala cat si a celor de dominatie politica, prin intermediul sistemelor de valorizare sociala a grupurilor etnice si religioase.

Depresiunea Simleului este o importanta punga demografica aflata la poalele Muntilor Meses. Inca documentele medievale pun in evidenta numarul mare de localitati din aceasta zona a bazinului superior al Crasnei. Dimpotriva, aceleasi documente arata ca la iesirea Crasnei inspre campie, in zona sudica a actualului judet Satu Mare, numarul localitatilor se imputineaza, atestarile documentare vechi, din secolele al XIII-lea si al XIV-lea fiind mai rare.

Aceasta constatare reconfirma vechea teorie a geografiei umane si sociologiei romanesti privind functia socializatoare si de intensa locuire a zonelor subcarpatice, fie ca este vorba despre centura continua de asezari din Muntenia si Oltenia subcarpatica, fie ca este vorba de depresiunile moldovenesti sau depresiunile subcarpatice de pe versantul vestic si nord-vestic al Muntilor Apuseni (depresiunea Zarandului, cea a Beiusului) sau de Tara Fagarasului, Tara Hategului, Maramures sau Tara Oasului.

Pe de alta parte, analiza structurilor etnice ale localitatilor de pe Valea Crasnei indica faptul ca zona joasa, de lunca si de campie, mai expusa proceselor de infiltrare etnica a unor elemente alogene venite dinspre vest, este compusa din mozaicuri etnice, mai mult sau mai putin pronuntate, in timp ce zona montana si colinara are un pronuntat caracter romanesc.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles