Etica afacerilor

3x puncte

categorie: Economie

nota: 9.39

nivel: Facultate

Teza pe care o sustine aceasta lucrare este ca piata poate fi spatiul unde trebuie sa institui o discutie rationala despre o etica a afacerilor. Mai mult, intentionam sa dezvoltam ideea ca omul de afaceri trebuie sa adopte reguli care pot fi inscrise intr-o etica a afacerilor. Omul de afaceri poate si trebuie sa fie o fiinta morala.

Daniel Daianu noteaza: "Recent, problemele compor[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Etica afacerilor

Teza pe care o sustine aceasta lucrare este ca piata poate fi spatiul unde trebuie sa institui o discutie rationala despre o etica a afacerilor. Mai mult, intentionam sa dezvoltam ideea ca omul de afaceri trebuie sa adopte reguli care pot fi inscrise intr-o etica a afacerilor. Omul de afaceri poate si trebuie sa fie o fiinta morala.

Daniel Daianu noteaza: "Recent, problemele comportamentului si responsabilitatii sociale ale firmelor si indivizilor au ajuns sa fie proeminente in prim-planul dezbaterii publice. Coruptia larg raspindita si comportamentul imoral sunt vazute in principal ca trasaturi ale fragilitatii institutionale din lumea in curs de dezvoltare. Totusi scandalurile din lumea afacerilor de dincolo de Atlantic si cazurile similare din partea bogata a Europei iulstraza o realitate mult mai complexa."

Cind vorbim despre economie, vom puncta, ab initio, ca nu vorbim despre un concept unitar. Economia de comanda, centrata pe planificare, interventie guvernamentala, proprietate publica se distinge de economia neo-liberala, de piata, centrata pe libera initiativa, individualism, proprietate privata, concurenta, hedonism.

Intre cele doua modele de economie se poate plasa un al treilea, modelul keynesist, care propune combinatia celor doua, coexistenta lor: proprietate publica si privata, libera initiativa dar si reglementari ale pietei, planificare si concurenta. Este de asemenea de remarcat ca intre neo-liberali si keynesisti s-a consacrat o disputa care incepe de la Hayek si Keynes, superb conservata in Autobiografie intelectuala , se continua prin Milton Friedman caruia i se atribuie o contra-revolutie monetarista ca replica la revolutia keynesista, si o regasim si astazi in orice dezbatere despre etica afacerilor.

Portretul amoralistului dupa Bernard Williams
In mica noastra lucrare nu putem circumscrie indestulator sfera moralitatii dar putem schita citeva subiecte esentiale ale moralitatii ca reper pentru a raspunde daca este sau nu omul de afaceri, actorul economic, integrabil intr-o astfel de sfera. Principala obiectie la ideea de etica a afacerilor este ca omul de afaceri este amoral, sau dincolo de moralitate. Sa presupunem ca omul de afaceri este amoral. Recurgem la analiza lui Bernard Williams.

Amoralistul, arata filosoful, ofera o alternativa la omul moral. Semnalmentele care l-ar face recognoscibil in raport cu o persoana morala ar fi ca amoralistul este "indiferent la considerente morale, dar exista si lucruri de care ii pasa, are anumite preferinte si teluri concrete. Acestea ar putea fi eventual placerea sau puterea. Aceste scopuri nu exclud o anumita recunoastere a moralitatii." Diferenta lui specifica se grefeaza pe o constelatie de omisiuni.

Astfel el omite din actiunile lui : " lucruri cu privire la preocuparea sa fata de interesele altor oameni, inclinatia sa de a spune adevarul sau de a respecta promisiunile atunci cind acest fapt nu-i e convenabil, dispozitia sa de a respinge anumite cursuri ale actiunii pe motivul ca sunt nedrepte sau dezonorante sau egoiste.(...) Va trebui probabil sa omitem un aspect ceva mai formal al moralitatii, anume orice dispozitie a sa de a se replia si a reflecta ca daca e in regula, pentru el sa actioneze in cutare fel, atunci trebuie sa fie in regula si pentru altii sa actioneze in raport cu el.

Caci daca el e gata sa sustina un asemenea principiu, atunci am avea si noi dreptul de a spune ca nu e un om lipsit de moralitate ci unul cu o moralitate speciala" Cu alte cuvinte, amoralistul este o persoana care poate avea scopuri comune cu alta persoana care se inscrie in sistemul moral dar si multe omisiuni care fac de regula dintr-un om, unul moral. Lui poate sa-i pese din cind in cind de interesele vreunui semen de-al sau dar o face condus de capriciile afectivitatii. Este un om capabil sa actioneze in interesul semenilor sai dar o face cu intermitente, daca are dispozitia necesara si daca-i place acel semen.

Aceste inconsecvente ale amoralistului in sfera moralitatii ii confera o "pozitie parazita" , el nu isi poate obtine satisfactiile sale decit intr-o societate ghidata de reguli morale: "Caci nu poate exista in general societate fara reguli morale, iar el are nevoie de societate; de asemenea el va folosi in propriul sau avantaj mai ales institutiile morale, cum ar fi aceea a promisiunii, ca si dispozitiile morale ale oamenilor din jur." Amoralistul este de acord ca e bine si pentru el ca altii sa fie morali.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles