Eruptia vulcanului Santorini din epoca tarzie a bronzului

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.71

nivel: Liceu

In ultimii 25 ani a avut loc un numar impresionant de dezbateri indeosebi despre natura si consecintele fenomenului cataclismic . Impactul eruptiei asupra istoriei culturii egeene si asupra lumii est-mediteraneene a fost dezbatut in mare parte, in principiu de catre savanti ale celor doua discipline. Reconstituirea care urmeaza, cea mai recunoscuta fiind cea din 1986, la mai putin de 50 ani de can[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Eruptia vulcanului Santorini din epoca tarzie a bronzului

In ultimii 25 ani a avut loc un numar impresionant de dezbateri indeosebi despre natura si consecintele fenomenului cataclismic . Impactul eruptiei asupra istoriei culturii egeene si asupra lumii est-mediteraneene a fost dezbatut in mare parte, in principiu de catre savanti ale celor doua discipline. Reconstituirea care urmeaza, cea mai recunoscuta fiind cea din 1986, la mai putin de 50 ani de cand Spyridon Marinatos si-a publicat articolul sau de marca postuland o legatura intre eruptia vulcanului Thera si prabusirea civilizatiei minoice palatiale.

Aceasta teorie l-a determinat in cele din urma pe Marinatos, pe la sfarsitul anilor '60 si inceputul anilor '70, sa inceapa sapaturile la situl din Akrotiri, pe varful de sud al vulcanului Thera, un sit care s-a dovedit a fi o versiune preistorica egeeana ale unor situri mult mai cunoscute, Pompei si Herculane ingropate in 79 d.Chr. prin eruptia vulcanului Vezuviu in Golful Neapole. De la moartea lui Marinatos, pe la mijlocul anilor '70, directorul programului de excavare, restaurare si publicare la Akrotiri a fost Christos Doumas.

Un cutremur de proportii a pricinuit pagube mari orasului Akrotiri mai inainte ca eruptia vulcanului sa-l fi ingropat. Dovezi suficiente pentru a arata demolarea intentionata a unor corpuri de cladiri partial distruse in timpul cutremurului, au fost gasite sub forma unor gramezi de moloz si pamant ce umpleau principalele strazi care strabateau asezarea si care erau pastrate in spatele unor ziduri construite stangaci din piatra si moloz. Expunerea lui Marinatos, ca unele case au fost reparate in graba (pentru uz temporar) si ulterior reocupate, l-a determinat sa ajunga la concluzia initiala ca situl a fost abandonat permanent de catre majoritatea locuitorilor sai din cauza cutremurului dar ca anumite zone fusesera locuite mai inainte de eruptia vulcanului de ocupanti "ilegali".

Dupa Marinatos, acestia au continuat sa jefuiasca casele celor bogati si sa adune orice lucru de valoare gasit chiar daca aceste obiecte constau in ceva mai mult decat produse agricole din moment ce ocupantii initiali au avut suficient timp sa-si goleasca locuintele de aproape toate lucrurile de valoare. Doumas a negat existenta unor asemenea "ocupanti ilegali" (pradatori) datorita numeroaselor dovezi de la Akrotiri pentru un program sistematic de demolare, de curatire a molozului si de reconstituire gasite in sit.

Aceasta demonstreaza ca intreaga populatie a asezarii a participat la un program intensiv de restaurare in urma cutremurului, restaurare ce era inca in desfasurare cand vulcanul a erupt si a ingropat orasul. Dovezi cutremuratoare ale demolarii intentionate a structurilor slabite de cutremur sunt asa numitele "bile de demolare", unelte foarte mari, din piatra, elipsoidale cu doua santuri de jur imprejur.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.