Epurarea apelor reziduale cu ajutorul microorganismelor

7x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.77

nivel: Facultate

Modelul natural de purificare a apelor reziduale descoperit in mlastinile populate cu macrofite, a fost testat in laborator, unde a fost imbunatatit si modificat astfel incat sa se poata folosi la tratarea apelor poluate instatiile de purificare. Biomasa era compusa din: Typha angustifolia, Typha latifolia, Scirpus lacustris, Phragmites australis, Iris pseudacorus si Elodeea Canadensis.
In[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Epurarea apelor reziduale cu ajutorul microorganismelor

Modelul natural de purificare a apelor reziduale descoperit in mlastinile populate cu macrofite, a fost testat in laborator, unde a fost imbunatatit si modificat astfel incat sa se poata folosi la tratarea apelor poluate instatiile de purificare. Biomasa era compusa din: Typha angustifolia, Typha latifolia, Scirpus lacustris, Phragmites australis, Iris pseudacorus si Elodeea Canadensis.
In primul stadiu, cu un debit de apa de 6l/h, procentajul noxelor eliminate din apa poluata a fost numai de 6-8%. In al doiela stadiu, debitul apei a fost redus, procentajul crescand la 25%NO2-NO3-,50%NH4+ si PO43- . In al treilea stadiu, procentajul de reducere a fost mai mare de 60%NH4+., 70-85%NO2-, 80-85%CN-, 73-78% fenoli. In al patrulea stadiu, contactul permanent al biomasei cu apa timp de 132 de ore a dus la urmatoarele rezultate: disparitia NO2-,PO43-,CN- si fenolilor, dar si reducerea 97%NH3 si 85%NO3-.














INTRODUCERE
Fenomenul autoepurării apelor poluate în bălţi naturale, populate cu macrofite, ne-a inspirat în crearea unei microstaţii în trepte de vegetaţie cu rol ecologic în ecosistemul acvatic. Prin aplicarea metodei în laborator, asupra apelor reziduale ale unei fabrici de hârtie şi cartoane, s-au obţinut date preliminare asupra ritmului şi mecanismelor de absorbţie şi metabolizare a noxelor, date publicate în anul 2002 şi folosite acum pentru bioremedierea unor ape subterane, contaminate. In cazul de faţă modelul natural a fost transpus într-un modul cu trei baterii a câte trei trepte de epurare, populate cu cinci specii de macrofite, în succesiunea rezultată din prima simulare.














MATERIALE ŞI METODE
Organizarea modulului microstaţiei de epurare:
Alegerea speciilor de macrofite: plecându-se de la datele din experimentul anterior, privitor la puterea de absorbţie şi metabolizare a unor noxe din ape s-au recoltat următoarele specii:
Typha angustifolia+Typha latifolia: din marginea apelor lacului Bâtca Doamnei de la Sarata şi de pe malul vestic, la vărsarea pârâului Doamna în lac.
Phragmites australis din marginea apelor lacului Reconstrucţia şi Bâtca Doamnei la vărsarea pârâului Doamna.
Scirpus lacustris din marginea apelor lacului Bâtca Doamnei de la Sarata.
Iris pseudacorus: mlaştină din satul Bahna, comuna Dochia.
Elodeea canadensis din apele lacului Vaduri - Neamţ.

Cultivarea speciilor de macrofite.

Exemplarele speciilor au fost cultivate în cuve din plastic cu un volum de 50 l, în care s-a reconstituit un minim al condiţiilor ecologice din ecosistemul de provenienţă, respectiv compoziţie / granulometrie substrat, compoziţie sediment/ apă, condiţii climatice prin amplasarea modulului în mediu.
După 5 săptămâni de la cultivare, speciile rizomatoase ( Typha, Scirpus, Phragmites şi Iris ) erau înrădăcinate în substrat, plantele de Elodeea instalate în recipienţi iar modulul pregătit pentru pornirea experimentului.


Alegerea apei de epurat:
Prin analiza multianuală a apelor din freaticul Bistriţei, s-a creat o bază de date asupra speciilor şi concentraţiilor noxelor infiltrate în pânză, precum şi asupra evoluţiei în timp a acestora. Din aceste date s-a ales o apă cu poluare medie, aflată într-o fântână de la Zăneşti, după cum urmează:
Compoziţie ape poluate
- 40,1 mg NH4+ / l ; 9,0 mg NO2- / l ; 54,0 mg NO3- /l;
- 9,0 mg PO43-/ l ; 2,0 mg fenol/ l ; 1,0 mg CN-/ l


Alcătuirea microstaţiei de epurare
Alimentarea modelului de staţie din experiment s-a făcut prin cădere liberă din trei bazine cu o capacitate de câte 1 mc fiecare şi amplasate într-o încăpere cu pardoseala aflată la cca. 2m deasupra rândului superior de cuve din modul. Bazinele au fost umplute cu apă poluată, adusă cu cisterna şi având compoziţia medie a apelor din subteranul Bistriţei, aval de platforma industrială Săvineşti-Roznov, respectiv
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles