Epoca marilor clasici

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.52

nivel: Gimnaziu

CONCEPTIA DESPRE POEZIE SI MISIUNEA POETULUI

Aparuta in "Convorbiri literare" in 15 august 1870, "Epigonii" a facut mare impresie asupra junimistilor "din cauza frumusetii versurilor", cum isi va aminti Iacob Negruzzi, si totodata datorita "originalitatii cugetarii" cu care "negresit ca, in fond, nu era cu putinta sa ne unim".Din acest lung poem aflam prima oara ce credea Emi[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Epoca marilor clasici

CONCEPTIA DESPRE POEZIE SI MISIUNEA POETULUI

Aparuta in "Convorbiri literare" in 15 august 1870, "Epigonii" a facut mare impresie asupra junimistilor "din cauza frumusetii versurilor", cum isi va aminti Iacob Negruzzi, si totodata datorita "originalitatii cugetarii" cu care "negresit ca, in fond, nu era cu putinta sa ne unim".Din acest lung poem aflam prima oara ce credea Eminescu despre poezie si poeti.

Autorul evoca cu emotie "zilele de-aur a scripturelor romane", adica ceea ce el considera a fi fost epoca de glorie a literaturii noastre, aceea cuprinsa intre sfarsitul secolului al XVIII-lea si jumatatea secolului al XIX-lea. Eminescu stie prea bine ca majoritatea poetilor acelui timp erau importanti nu atat pentru valoarea in sine, estetica, a poeziei, cat si pentru sinceritatea idealurilor lor patriotice.

Lui Eminescu I se pare ca urmasii acestora sunt niste simple "epigonii" care au pierdut orice sinceritate a simtirii. Partea a doua a poemului este o satira la adresa epigoniilor, "simtirii reci, harfe zdrobite", "mici de zile, mari de patimi, inimi batrane, urate".

Sigur ca aceste idei trebuie interpretate ca expresie a unui sentiment foarte subiectiv de nemultumire al poetului.In cea mai stralucita epoca din literatura noastra, el vedea imitatia si lipsa idealurilor. Junimistii nu erau de acord nici cu critica aceasta exagerata a prezentului, in literatura careia ei credeau, nici cu supraestimarea literaturii trecutului, pe care ei o credeau slaba. Conceptia lui Eminescu difera de a lui Maiorescu in aceasta privinta. Dreptatea era de partea criticului. Observam indiferent de justetea unor consideratii, ca poetul pune un mare accent pe traditia nationala, fiind un mare iubitor al istoriei tarii sale, ale carei figuri le-a evocat.

PROZA EMINESCIANA.INCERCARI DRAMATICE

Desi poezia este partea cea mai cunoscuta a operei lui Eminescu, ea nu e singura. Stim deja ca poetul a fost si unul din marii gazetari ai secolului al XIX-lea, publicand mai ales in ziarul "Timpul" articole politice sau pe diferite alte teme, care au avut un mare ecou in epoca. Dar Eminescu a scris si proza literara. Prozele antume cele mai cunoscute sunt nuvele "Sarmanul Dionis" si "Cezara". Dintre postume, vom aminti un roman netereminat din tinerete,"Geniu pustiu", la care se adauga numeroase alte povestiri, de obicei numai schitate de Eminescu.

Incercarile dramatice ale lui Eminescu se compun dintr-un numar destul de mare de piese de teatru incepute si neterminate de autor, nueori doar din simlpe planuri si ciorne. Mai ales in tinerete, poetul a fost urmarit de ideea de a scrie teatru. Nici unul din aceste fragmente nu a fost tiparit de poet. Ca si o parte din proza si poezie, teatrul a fost descoperit dupa moartea lui Eminescu, in manuscrisele pastrate de Titu Maiorescu.

Toate aceste incercari sunt imporatnte pentru a vedea cat de vaste erau preocuparile poetului si ce pondere acorda el istoriei nationale ca sursa de inspiratie pentru scriitori.

In concluzie se poate spune ca Eminescu poate fi luat in cosiderare ca un poet national dar si ca poet universal pentru ca, prin valoarea operei, isi deschide aripile asupra unui domeniu de sensibilitate si gandire capabil sa reflecte deopotriva ceea ce este specific fiecarui popor in parte si ceea ce este comun tuturor popoarelor la un moment dat.Eminescu reprezinta sinteza traditiei si a noutatii, a elementelor artistice romanesti si a celor universale; prin el, literatura noastra atinge o culme si isi face totodata iesirea necontestabila in lume.

Ion Creanga

Ion Creanga este, ca scriitor, dupa marturisirile unora, o "descoperire" a lui Eminescu.
Acesta l-ar fi indemnat sa scrie iar in toamna anului 1875 erau vazuti impreuna la sedintele societatii Junimea.

Ion Creanga este scriitorul roman cel mai apropiat de spiritul creatiei folclorice. Socotit la inceput autor "poporal", el s-a dovedit, in realitate, un artist profund original, care a creat, pornind de la folclor, o opera de neta individualitate, cu elemente caracteristice, de neconfundat, rezultat al unei inteligente artistice superioare si al unei inzestrari lingvistice remarcabile.

Dupa aparitia povestilor, Creanga a publicat in "Convorbiri literare" in 1881-1882 trei parti din Amintiri din copilarie. Partea a patra a vazut lumina tiparului postum in 1892. Amintirile cuprind povestea copilariei sau, mai degraba, spectacolul varstei fericite. Prin amanunte, copilaria reconstituita a apartinut biografic lui Creanga, prin semnificatie este universala, apartine tuturor.

Copilaria apare ca o epoca de aur, ca un taram al bucuriei si al inocentei, fara griji si suspine, in care fantezia completeaza realitatea, iar jocul este suprema preocupare.

S-ar putea spune, deci, ca in Amintiri, Creanga zugraveste copilaria "vesela si nevinovata" si ca Nica este "copilul universal" de pretutindeni si de oricand, in care toti ne regasim cu nostalgie. Acestei copilarii ideale i se ofera un mediu real de existenta, un cadru uman si geografic, care este cel al tinutului natal. Satul Humulesti este taramul de basm al candorii infantile si chiar daca in realitate - cum dovedesc documentele - era un sat mic cu oameni nevoiasi, pentru Creanga era un sat mare, razasesc.

Din paginile Amintirilor iese cu pregnanta la iveala satul romanesc traditional. Creanga cunoste psihologia oamenilor, raporturile lor in viata sociala, superstitiile lor.

Aceasta opera cuprinde un numar relativ mare de personaje, unele memorabile, fara insa ca scriitorul sa le acorde un relief deosebit. Ele sunt conturate sumar, prin caracterizare directa, prin actiune si prin vorbire.

Universul Amintirilor este atat de puternic dominat de personalitatea lui Nica, incat intamplarile se structureaza in jurul aceleeasi idei - a frumusetii copilariei - fara sa intereseze prea mult ordinea desfasurarii lor.

Astfel realizata, "Amintiri din copilarie" ramane o opera unica in literatura romana prin forta cu care a reusit sa comunice miracolul copilariei, prin farmecul neegalat al limbajului si prin umor. Pentru constiinta romaneasca, ea este amintirea copilariei fiecaruia din voi.

Respectand schema traditionala, Creanga devine original prin abundenta detaliilor specifice, prin insistenta asupra aspectului particular, prin nuantarea miscarilor, a gesturilor, a vietii sufletesti. Creanga improvizeaza pe marginea schemei universale a basmului o imagine a vietii taranesti de altadata, cu tipurile ei morale, cu traditiile si obiceiurile ei, cu deprinderile de comportament si cu limbajul ei specific.

Unitatea operei poate fi constatata si la nivelul stilului. Desi scrise, frazele lui Creanga urmaresc sa creeeze impresia de spunere, ca si cum ar fi adresate ascultatarilor, nu cititorilor. "Cu ochii pe carte, ascultam o voce apropiata care, printre intamplarile communicate,are variatii de ton, este serioasa si glumeata in sunetul ei, intervine ca a doua expresie pe langa expresia literara" (Vladimir Streinu).

De aceea, principala trasatura a stilului lui Creanga este oralitatea, care rezulta dintr-o combinatie inimitabila de procedee ale limbii vorbite. Semnul distinct al oralitatii este, mai intai, abundenta expresiilor onomatopeice, a interjectiilor si a verbelor imitative . Senzatia de oralitate e provocata si de multimea expresiilor specifice limbii vorbite ( "vorba ceea","hat bine","si pace buna"), a zicerilor tipice, a intebarilor si exclamatiilor ("ori mai stii pacatul!","grozav s-a speriet!" ),etc. Orala e si sintaxa frazei. Autorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii, si nu a scrisului, unde topica e mai controlata.

Toate aceste trasaturi pot crea impresia ca limba lui Creanga reproduce exact vorbirea moldoveneasca de la mijlocul secolului trecut. Dar, de fapt ne aflam in prezenta unui limbaj artistic, a unui stil foarte original.

Umorul lui Creanga se vadeste, inainte de toate, in exprimarea posnasa, in sucirea mucalita a frazelor, intr-o siretenie sintactica in care cazi ca intr-o capcana. Alteori, cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. Astfel, mos Chiorpec, ciubotarul il intampina pe Nica strigand: "He,he! Bine ai venit, nepurcele!". Voia buna e intretinuta si de placerea scriitorului de a-si presara naratiunea cu zicale, cu expresii populare si vorbe de duh, prin care se caracterizeaza o situatie, se ingroasa o trasatura, se face o aluzie sau, pur si simplu, se provoaca rasul.

Umorul e starnit prin alte procedee: prin caracterizare ironica, prin nume sau porecle comice ("Trasnea", "Gatlan", "Duhu", "Bodranga"), prin autopersiflare, prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc hazul.

Ca tabloul procedeelor sa fie cimplet, sa le amintim si pe cele din povesti: integrarea personajelor negative traditionale - prostul,lenesul,zmeul,dracul,moartea,etc - intr-un univers comic.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles