Eliminarea arborilor de stejar din arboret - bolile stejarului

3x puncte

categorie: Biologie

nota: 4.92

nivel: Facultate

Referat despre Eliminarea arborilor de stejar din arboret - bolile stejarului
Pe teritoriul Republicii Moldova arboretele de Quercus sp. sunt reprezentate de următoarele specii:
stejarul comun - Quercus robur;
gorunul – Quercus policarpa, Q. patraea, Q. dechampii;
stejarul pufos – Quercus pubescens, Q. virgiliana;
stejarul brumăriu – Quercus pe[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Eliminarea arborilor de stejar din arboret - bolile stejarului

Referat despre Eliminarea arborilor de stejar din arboret - bolile stejarului
Pe teritoriul Republicii Moldova arboretele de Quercus sp. sunt reprezentate de următoarele specii:
stejarul comun - Quercus robur;
gorunul – Quercus policarpa, Q. patraea, Q. dechampii;
stejarul pufos – Quercus pubescens, Q. virgiliana;
stejarul brumăriu – Quercus pedunculifolia, Quercus brumata;
stejarul roșu – Quercus rubra.

Stejarul comun – Q. robur este raspândit mai des în zona de nord a Republicii Moldova, gorunii in Codri, stejarul pufos si stejarul brumăriu, mai des in zona de sud. Din suprafața totală a arboretelor de Quercus 73% au proveniența din lăstari, iar 27% din samânța. Ponderea mare a stejăretelor provenite din lăstari este consecința gospodării în crâng pe parcursul a mai multe secole. Aceste arborete sunt de generație înaltă. Vârsta medie a stejaretelor în Republica Moldova este de 57 ani, iar structura lor ar putea fi considerată satisfăcatoare dacă ele ar fi de productivitate superioară. În aceasta categorie întră însa doar 60 984 ha (44 %). Restul, 77575ha (56%) sunt de productivitate inferioară. Vârsta medie a stejăretelor cu productivitatea inferioară este de 66 de ani.

In gospodărirea cvercineelor, Galupa (1997), menționează următoarele lacune:
1) neaplicarea tratamentelor progresive cu regenerare naturală sau mixtă, lipsa experienței în aplicarea acestor tehnologii care cer o supraveghere permanentă asupra stării fitosanitare a arboretelor, folosirea anilor de fructificație, a semințișului, iar în lipsa lui în efectuarea lucrărilor sub masiv;
2) comiterea anumitor erori în conducerea și îngrijirea arboretelor, simplificarea structurilor, neefectuarea lor timp a tăierilor de îngrijire și sanitare;
3) gospodărirea în cvercinee a avut un caracter de acumulare a problemelor moștenite din trecut și nesoluționare a celor noi cu amânarea lor pentru alte timpuri.

Pentru a schimba situația în care s-au pomenit cvercineele, în silvicultura Republicii Moldova este necesar:
- a elabora cu ajutorul savanților și specialiștilor o Concepție de gestionare durabilă a resurselor silvice și un Program național, cu incadrarea lui într-un concept general de gestionare durabilă a resurselor naturale și a Conservării biodiversității;
- a asigura integritatea fondului forestier și extinderea lui, promovarea speciilor autohtone, crearea de arborete optim structurate, regenerarea pădurilor în special pe cale naturală din sămânță;
- a trece la reconstrucția ecologica a pădurilor;
- a acorda atenția cuvenită pregătirii profesionale a silvicultorilor reieșind din starea fitosanitară a pădurilor și cerințele privind ameliorarea ei. Acestea sunt principiile ce stau la baza noului Cod Silvic al Republicii Moldova și trebuiesc aplicate în munca de zi de zi a silvicultorilor în pofida greutăților de ordin financiar și material.

1.2. Componeța etiologică a bolilor cvercineelor ( g. Quercus )
După cum menționează Georgescu, Petrescu, Ene (1997), Onofras, Prostacov, Tincu (1978), Criucov, Plotnicov (1991), Mititiuc, Iacob (1998), Bădărău, Nicolaescu (2007) pe diferite specii de Quercus pot parazitara în jurul a 50 de specii de agenți pathogen, majoritatea lor fiind de natură micotică și bacteriană. Se întâlnesc de asemenea și un șir de boli neinfecțioase, care se datoresc unor factori abiotici nefavorabili. Ca boli importante ale stejarilor pot fi menționate urmatoarele:

Boli ale ghindei
1. Putrezirea brună umedă – Erwina glandicola , din cl. Eubacteria, ord. Eubacteriales.
2. Mumificarea - Sclerotina pseudotuberosa, din cl. Ascomycetes, ord. Helotiales.
3. Citosporioza – Cytospora ambiens, din cl. Deuteromycetes, ord. Pycnidiales.
4. Putrezirea brună – Citospora glandicola, din cl. Eubacteria, ord. Eubacteriales.
5. Mucegaiul roz – Trichothecium roseum, din cl. Deuteromycetes, ord. Hyphales.

Boli ale puietilor
1. Polignirea – Pythium de Baryanum, din cl. Oomycetes, ord. Peronosporales.
Mana puieților – Phytophthora cactorum, din cl. Oomycetes, ord. Peronosporales.
Putrezirea rădăcinilor – Rosellinia quercina, din cl. Ascomycetes, ord. Xylariales.
Traheomicoza – Fusarium oxysporum, din cl. Deuteromycetes, ord. Hyphales.

Boli foliare
Bășicarea frunzelor – Taphirina coerulescens, din cl. Ascomycetes, ord. Taphrinales.
Făinarea – Microsphaera abreviata = Microsphaera alphitoides =Phyllactinia suffulta, din cl. Ascomycetes, ord. Erysiphales.
Pătarea brună - Phyllosticta associata, din cl. Deuteromycetes, ord. Pycnidiales.
Septorioza – Septoria dubia, din cl. Deuteromycetes, ord. Pycnidiales.
Antracnoza – Gloeosporium quecrinum, din cl. Deuteromycetes, ord. Melanconiales.

Boli ale organelor lemnoase
Cancerul transversal - Pseudomonas quercus, din. cl. Eubacteria, ord. Pseudomonodales.
Uscarea stejarilor – Ophiostoma roboris, din cl. Ascomycetes, ord. Microascales.
Verticilioza - Verticilium albo-atrum, din cl. Deuteromycetes, ord. Hyphales.
Citosporioza – Cytospora ambiens, din cl. Deuteromycetes, ord. Pycnidiales.
Putrezirea bazei tulpinii – Inonotus dryadeus, din cl. Basidiomycetes, ord. Hymenomycetales.
Putrezirea marmorată – Stereum hirsutum, cl. Basidiomycetes, ord. Aphyllophorales.

1. 3. Uscarea sau traheomicoza cvercineelor – Graphium roboris, Graphium valachicum, Erwinia sp.
Uscarea este o boală cunoscută de silvicultori înca de la începutul secolului XX, fiind semnalată pentru prima dată în 1902 în pădurile de stejar din Slovenia și Croația. Există unele date, din care rezultă că în Basarabia s-au produs uscări în masă a stejarilor în anii 1910-1914. Examinarea lemnului arată simptomele bolii începând cu inelele anuale din 1930-1932, data care se consideră ca moment al apariției bolii la noi în țară. In pădurile din zona Codrilor s-au produs începând cu anul 1932, mai ales în urma secetelor ce s-au succedat între anul 1945–1948 uscări ale speciilor genului Quercus, în special a gorunului (Q. petraea). După o perioadă de intensă uscare, în special a stejarului (Q. robur) în anii 1937-1943, se părea că boala a incetat.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles