Elegii - referinte critice

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.05

nivel: Liceu

Departe de această agitație, Eugen Simion face risipă de superlative: “11 Elegii a fost socotită cartea cea mai bună a lui Nichita Stănescu. Autorul însuși a sugerat, în câteva confesiuni publice, această ierarhie. (…)

Putem spune că 11 Elegii constituie volumul cel mai unitar și, în sens filosofic, mai dogmatic a lui Nichita Stănescu, hotărât să dea, acum, o viziune c[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Elegii - referinte critice

Departe de această agitație, Eugen Simion face risipă de superlative: “11 Elegii a fost socotită cartea cea mai bună a lui Nichita Stănescu. Autorul însuși a sugerat, în câteva confesiuni publice, această ierarhie. (…)

Putem spune că 11 Elegii constituie volumul cel mai unitar și, în sens filosofic, mai dogmatic a lui Nichita Stănescu, hotărât să dea, acum, o viziune coerentă demonstrativă despre filosofia sa lirică” (Eugen Simion, Scriitori români de azi, I, Editura Cartea Românească, București, 1978, p. 177-178).

Același critic sugerează natura inițiatică a volumului, în timp ce Cristian Moraru este de părere că poezia lui Nichita reface “evoluția celei eminesciene”, context în care Elegiile corespund cu Scrisorile, într-un orizont al eminescianismului filosofic (Cristian Moraru, postfață la vol. Nichita Stănescu: Poezii, Editura Minerva, București, 1988, p. 375, la note).

Pe aceeași linie se înscrie și Alexandru Condeescu atunci când afirmă că volumul Elegii “este comparabil cu locul Luceafărului în creația eminesciană, tablou uriaș al eroului unei mitologii personale «descriind» eul mitic în plină acțiune ontologică a numirii de sine” (Alexandru Condeescu, prefață la vol. Nichita Stănescu: Ordinea cuvintelor, 1985, p. 34).

Marian Papahagi identifică sursele acestor poeme în filosofia lui Hegel (vol. Exerciții de lectură, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977, p. 178-185), idee reluată și de alți exegeți.

Pentru Ștefania Mincu, elegiile stănesciene sunt “un sondaj nou și original în profunzimile legăturii dintre om și cuvânt, un fel de «fenomenologie a spiritului» întreprinsă în domeniul poeticului” (Ștefania Mincu, vol. Nichita Stănescu: Poezii, Editura Albatros, 1987, p. 49-50).

În schimb, Lucian Raicu apreciază că “nucleul elegiilor îl constituie contemplarea din afară a omului, o dureroasă contemplare de sine” (Lucian Raicu, vol. Structuri literare, Editura Eminescu, București, 1973, p. 260-270).

Mult mai categoric în aprecieri s-a dovedit a fi Roy Mac Gregor-Hastia, cel care a tradus și a prefațat o ediție bilingvă (română-engleză) a Elegiilor: “ImŹportanța concepției lui Stănescu constă în universalitatea ei. O aseŹmenea poezie e poate singura speranță de unitate a lumii” (Roy Mac Gregor-Hastia, cuvânt înainte la vol. 11 Elegii / 11 Elegies, ediție bilingvă, Editura Eminescu, București, 1970).

În ultimii ani din viață, Nichita a cedat insistențelor lui Aurelian Titu Dumitrescu de a dezvălui mecanismele intime care au stat la baza zămislirii acestor poeme. Confesiunea sa are o nuanță de ermetism, motiv pentru care necesită utilizarea unor “chei”, la fel ca poemele sale:
“Pricinile îndepărtate și de fond ale cărții numite 11 Elegii (…) au o natură simplă și complexă totodată. Simplă că este o carte a rupturii existențiale, chiar a eposului existențial, dacă vrei să-l numim așa, starea gălbenușului și a albușului în situația de a alege alt ou de var.

Un fel de Întorsătură a Buzăului, montană, intrarea în noțiuni prin lovirea de o altă platformă a existenței. Dar pricinile sale cele mai valide sunt cele mai complexe, pentru că ele provin dintr-o redimensionare a materialului uman, nu a trupului perisabil, ci a cuvântului imperisabil.

Contemplarea umanității prin cuvânt minimalizează fiziologia umană în favoarea gramaticii umane. Spus astfel, e foarte simplu, dar trăit e cu mult mai complicat” (Antimetafizica, 1985, p. 102).

În raport cu trupul, imperisabil e doar spiritul, nu cuvintele, care sunt un produs al spiritului. Reluăm: Contemplarea umanității prin prisma spiritului minimalizează trupul perisabil, în favoarea spiritului uman. Altfel spus: Elegiile sunt o contemŹplare, un parcurs al umanității din perspectiva spiritului uman aflat în stare pură.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles