Elegia a opta

3x puncte

categorie: Astronomie

nota: 8.99

nivel: Liceu

A opta elegie
Trecerea de la manifestarea pasivă la cea activă a creației coŹresŹpunde cu moŹmentul numit „nașterea uniŹverŹsului” (Big Bang-ul), iar treŹcerea de la manifesŹtaŹrea activă la cea pasivă a creației corespunde cu momentul numit „moarŹtea universului” (sfârșitul lumilor). Creația, în virtutea legii ciclicității, trece de la o manifestare la alta în mod p[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Elegia a opta

A opta elegie
Trecerea de la manifestarea pasivă la cea activă a creației coŹresŹpunde cu moŹmentul numit „nașterea uniŹverŹsului” (Big Bang-ul), iar treŹcerea de la manifesŹtaŹrea activă la cea pasivă a creației corespunde cu momentul numit „moarŹtea universului” (sfârșitul lumilor). Creația, în virtutea legii ciclicității, trece de la o manifestare la alta în mod periodic.

Universul este un sistem viu, o entitate. El s-a năsŹcut murind și va muri născându-se. El trebuie să se nască pentru a muri și va trebui să moară ca să se nască. Universul e profund masculin și feminin deopotrivă. El crește și va descrește, contractându-se în cele din urmă. Din praful stelelor ce mor, el va naște alte stele. Aceleași elemente ale materiei într-o altă alŹcăŹtuire. AceŹeași energie a atomilor într-o altă stare.
Într-un anumit moment al evoluției - starea, aŹproape fluidă sau mai mult decât fluidă, subtilă, a enerŹgiei devine capabilă să proceseze informațiile, generând fenomenul numit viață.

Elegia a opta propune o radiografie a manifestării pasive a creŹației. AŹceasŹta coŹrespunde cu staticul, neŹmișŹcarea, iarna, starea de săŹmânță (sămânță născătoare de alt univers); e cifra zero, punctul, anŹteŹrior cercului; e sacrul pur, profund și neŹdezŹvăluit; e starea latentă a creației, starea de germene a ideii, starea de boboc a florii, starea de săŹmânță a ierbii, orizontul în așteptarea răsăritului, somŹnul bântuit de vise profetice, e reŹpausul și odihna, inŹfinitul și eternitatea, absolutul.

A opta elegie
Manifestarea pasivă este Universul dinaintea Big-Bang-ului. Nu zborul, ci idealul zborului; nu soarele, ci luŹmiŹna, esența sa. E lumina cuibărită în găoacele întuŹneŹriŹcului, în coji negre de ouă. Și dacă tărâmul în care aceste „semințe” ar purta un nume, cel mai nimerit ar fi să-i spuŹnem Hiperboreea.

Elegia a noua, a oului reia și dezvoltă bineŹcuŹnosŹcutul mit al nașŹterii lumii dintr-un ou, în timp ce Omul-fantă ne propune o scurtă și palŹpitantă istorie a timpului. Abia în eleŹgia a zecea asistăm la nașterea în plan fizic (boala și durerea sunt specifice acestui spațiu), iar a unŹspreŹzecea elegie dezŹvoltă tema aratului, a muncilor de primăvară, exŹpanŹsiŹuŹnea - apogeul - colapsul uniŹverŹsului și din nou staŹrea de sămânță.

Toată această panoramare nu este posibilă fără dezŹvăluirea misŹŹterului ascuns în mitul literei Aleph, care „reŹpreŹzintă punctul din UniŹvers în care, dacă ești plasat, realizezi tot universul în mod global” (ResŹpirări, 1982, p.115).

A opta elegie
Acestui spațiu și timp genuin, Nichita i-a dat un nuŹme legendar: HiperŹboreea, maternitate divină, țara în care se nasc zeii. Întinderea de gheață, solemnă, e un teŹritoriu coŹmun unde își au sălaș somnul și treŹzirea, moartea și nașŹŹterea: „Astfel ne trecea viața, astfel muream, deŹveŹneam tranŹsparenți, de gheaŹță” (Cântec, Oul și sfera, 1967).
În alt loc, același spațiu încremenit și friŹguros e platŹŹŹŹforma pe care naște iubita: „O, totul se azvârle spre Nord, să facem loc în jurul nostru, liber, sub sori icoŹnoŹclaști. Iar eu voi sta în mijloc, la plete dându-mi foc să fie luminată casa în care ai să naști” (Plonjeu, vol. Oul și sfera, 1967).

Hiperboreea e spațiul sacru în care se moare și se naște. DinŹcolo, în sud, e bucla vieții, zona profană a exisŹtenței. HiperŹboreea e un ținut al cristalelor de gheață și de luŹmină, al înŹceputului și sfârșitului de lume, e țara celor neŹmuritori, viteji și drepți: „Nu-ți fie frică de moarte. Adu-ți aminte de cum erai înainte de a te naște. Așa vei fi și după ce vei muri” (Lupta lui Iacob cu înŹgerul, vol. NecuŹvintele, 1969), ne spune NiŹchita.

Nu e exclus ca Nichita să fi gestat poezia preț de un an și juŹmătate, impresionat fiind de splendoarea nopŹților albe din Finlanda, țară pe care o vizitează în iunie 1964, pentru a participa la manifestări priŹleŹjuite de coŹmeŹmoŹraŹrea a 75 de ani de la moartea poetului Mihai EmiŹŹnesŹcu. Declicul s-a produs în decembrie 1965, în timpul auŹtoŹexilului în „casa cu pământ pe jos”.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Astronomie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles