Elegia I de Nichita Stanescu

5x puncte

categorie: Romana

nota: 8.96

nivel: Liceu

Elegia I de Nichita Stanescu
Nu e un bătrân cu barbă căruntă călătorind pe nori sau în nave spațiale.
Dumnezeu nu e un monarh, nici președintele vreŹunei republici și oaŹmenii nu sunt sclavii sau slujitorii lui. Dumnezeu nu e pătimaș, nici răzbunător, nici iuŹbitor de oameni. Ființele de pe Pământ nu-i pot conferi senŹŹtiŹmentele, obiceiurile, năŹzuŹințele sau visele lor.
Nu e[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Elegia I de Nichita Stanescu

Elegia I de Nichita Stanescu
Nu e un bătrân cu barbă căruntă călătorind pe nori sau în nave spațiale.
Dumnezeu nu e un monarh, nici președintele vreŹunei republici și oaŹmenii nu sunt sclavii sau slujitorii lui. Dumnezeu nu e pătimaș, nici răzbunător, nici iuŹbitor de oameni. Ființele de pe Pământ nu-i pot conferi senŹŹtiŹmentele, obiceiurile, năŹzuŹințele sau visele lor.
Nu există câte un Dumnezeu pentru fiecare religie și deci nimeni nu-l poate revendica ca pe cel adevărat. Deși există mai multe religii, Dumnezeu e unul singur - nici creșŹtin, nici iudaic, nici musulman, nici budist.

Dumnezeu nu e o făptură, nici spirit, nici zeu, nici duh. Nu poate fi definit, nici descris. Nimic din înfăptuirile sau gândurile oamenilor sau ale altor ființe ori mișcarea sau nemișcarea lucrurilor fără viață nu pot fi impuse lui DumŹŹneŹzeu.
Nici Dumnezeu și nici altcineva nu-i poate mântui pe oameni. Păcatul e o invenție tipic omenească, dată de înŹcălŹcarea unor legi tipic omenești.
Legile universale nu sunt severe, ci în armonie cu creŹația, dar sunt necruțătoare pentru cei ce le nesocotesc.

Elegia I de Nichita Stanescu
Nimeni nu poaŹte împiedica producerea unui efect, o dată ce cauza a fost deŹclanșată.
Dumnezeu e spirit numai în măsura în care adŹmitem că legile universale au un spirit al lor, indescriptibil: „Nu are chip și nici formă; de văzut nu se vede”. Nu are nici măcar nume.

Într-un volum ulterior, Nichita va exclama: „Aleph! Iată puncŹtul din care se vede sensul întregului” (Aleph la puterea Aleph, vol. Laus PtoŹlemaei, 1968). Știind că Aleph, în tradiția ebraică era înțeles ca „deŹnumire esoterică dată diŹvinității” (Ștefania Mincu, 1987), presupunem că Nichita a preŹferat această deŹnuŹmire din simpatie față de litera A.

Elegia I de Nichita Stanescu
Într-o altă poezie din același volum, Nichita înŹdrăzŹnește și mai mult nuŹmindu-i pe oameni nu copii ai divinității supreme, ci „frații vitregi” ai acesteia; astfel, oamenii se siŹtuŹează pe același palier cu Dumnezeu (vezi poezia Dă, Doamne, o ploaie albastră, vol. Laus Ptolemaei, 1968).

Apogeul acestei viziuni se regăsește în volumul NeŹŹcuvintele (1969), când Nichita conștientizează valoarea meŹsajului din prima eleŹgie, afirmând: „eu l-am făcut pe DumŹnezeu vizibil”, chiar dacă pentru această operație a utilizat un lanț de negații: „Eu sunt cel care a dat mărŹturie / pentru exisŹtența lui Dumnezeu./ Eu sunt cel care am dat mărŹturie / de neexistența lui Dumnezeu, pentru că / eu l-am făcut pe DumŹnezeu vizibil.// Eu sunt făcut de Dumnezeu, pentru că / eu l-am făcut pe DumŹnezeu” (Cine sunt eu? Care-i locul meu în cosmos?, vol. NeŹcuŹvintele, 1969).

Cu siguranță că expresia biblică „La început a fost CuŹvântul...” (Cartea Genezei) a constituit una din temeliile pe care Nichita și-a ediŹficat arta poetică. Mai târziu, relația întemeiere - cuvânt - dumnezeu a topit distanța dintre noŹțiuni, supraŹpunându-le, precum Omul-fantă își lipea retina ochiului de obiecte: „CuŹvânŹtul ne-ar salva, poate, dar / el e dumnezeu, și / de la începuturi nu se mai întruchipează / în făpturile ceŹle vii” (Cele patru coerențe fundamentale, vol. OpeŹre imperfecte, 1979).

Altfel spus: „Cuvintele sunt ființe vii, nu ele au fost la înceŹputul lumii, n-au creat ele lumea, ci lumea le-a creat” (Respirări, 1982, p.165). Răsturnarea valorilor nu s-a făcut treptat în opera lui NiŹchita, ci dintr-o dată, în 1966, în volumul 11 Elegii. Avem de a faŹce cu un veritabil sistem fiŹloŹsofic, codiŹficat în versurile acestui voŹlum și nu doar cu simple puŹseŹuri de meditații sau expuneri de idei.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles