Efectele actului juridic civil

2x puncte

categorie: Drept

nota: 8.58

nivel: Facultate

Actul juridic civil

Notiunea actului juridic civil

Izvoarele raportului juridic civil cuprind, pe langa evenimentele juridice (fapte care se petrec independent de vointa omului si de care legea leaga nasterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice), si actiunile oamenilor, cele care produc rapoartele juridice. Acestea din urma, actiunile oamenilor, sunt imp[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Efectele actului juridic civil

Actul juridic civil

Notiunea actului juridic civil

Izvoarele raportului juridic civil cuprind, pe langa evenimentele juridice (fapte care se petrec independent de vointa omului si de care legea leaga nasterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice), si actiunile oamenilor, cele care produc rapoartele juridice. Acestea din urma, actiunile oamenilor, sunt impartite, dupa existenta sau nu a intentiei, in actiuni omenesti savarsite fara intentia de a produce efecte juridice si actiuni savarsite cu intentia de a produce efecte juridice, cunoscute si sub numele de acte juridice.

Codul civil nu cuprinde nici o definitie a actului juridic civil, dar in literatura de specialitate acesta este definit ca manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de a naste, modifica ori stinge raportul juridic civil concret.

Notiunea de act juridic are doua intelesuri si anume: act juridic civil in sens de negotium (operatiunea juridica in sine) sau act juridic civil in sens de instrumentum (documentul care atesta manifestarea de vointa).
.........................................................................................................


Principiile efectelor actului juridic

Efectele actului juridic civil sunt guvernate de trei principii (reguli de drept civil), in functie de care se stabileste cum si fata de cine se produc aceste efecte.

Principiul fortei obligatorii

Acest principiu este dat de art. 969 alin.1 din Codul Civil: “conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante. Ele se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege”.

Actul juridic odata incheiat nu este facultativ si este obligatoriu, adica da nastere la drepturi si obligatii care se impun partilor precum legea. Astfel, principiul fortei obligatorii reprezinta reflectarea in plan juridic a obligativitatii respectarii cuvantului dat.

Pentru contractele bilaterale, acest principiu este sinonim cu formularea: “contractul este legea partilor”, acestea trebuind sa execute obligatiile pe care si le-au asumat contractual. Libertatea contractuala presupune posibilitatea partilor de a incheia orice contract doresc, insa odata acesta incheiat contractul trebuie respectat precum legea.

De la acest principiu exista si exceptii, si anume atunci cand efectele actului juridic nu se produc asa cum au intentionat partile.

Principiul irevocabilitatii actului juridic

Art.969 alin.2 Codul civil: actului bilateral nu i se poate pune capat prin vointa unei singure parti, iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin simpla manifestare de vointa a autorului actului.

In momentul incheierii unui act juridic se naste obligatia respectarii acestuia iar cel care incheie un astfel de act nu se poate razgandi, nerespectandu-l. Daca actul este bilateral anularea acestuia se poate face doar daca exista acordul ambelor parti, dar daca actul este unilateral desfiintarea acestuia este imposibila.

De la principiul irevocabilitatii actului juridic exista doua exceptii ce vizeaza, prima, actul juridic bilateral, iar a doua, actul juridic unilateral.

• Exceptii de la irevocabilitatea actelor unilaterale fac actele unilaterale in materie contractuala (oferata poate fi revocata pana in momentul ajungerii ei la destinatar), testamentele (sunt acte juridice revocabile prin natura lor) si renuntarea mostenirii.
• Exceptii de la irevocabilitatea actelor bilaterale sau multilaterale sunt donatiile intre soti, contractele de locatiune pe durata nelimitata, stingerea manadatului, restituirea unui depozit.

Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil

Art.969 alin.1 Codul civil spune ca puterea de lege a conventiilor legal facute au putere numai intre partile contractante. Art.973 Codul civil: conventiile produc efecte numai intre partile contractante nu si fata de al treilea.

Prin raportare la pincipiul obligativitatii un individ este obligat sa respecte actele juridice incheiate de el dar nu si pe acelea incheiate de alte persoane. Conform acestui principiu, actul juridic are efecte relative, adica nu ii poate afecta decat pe cei care il incheie.

Acest principiu presupune existenta a trei notiuni: parte, avanzi-cauza si terti. Parte este persoana care incheie, personal sau prin reprezentant, un act juridic civil. Avanzii-cauza sunt persoanele care nu sunt nici parti nici terti si care suporta efectele actului juridic din cauza legaturii existente intre ei si parti.

Sunt trei categorii de avanzi-cauza, si anume: succesorii universali si cei cu titlu universal; succesorii cu titlu particular; creditorii chirografari.
Succesorul universal este fie o persoana fizica ce dobandeste un patrimoniu la decesul altei persoane fizice, fie o persoana juridica ce obtine un patrimoniu prin fuziune sau absorbtie.

Succesorul cu titlu universal este persoana fizica ce dobandeste o fractiune din patrimoniul unei alte persoane fizice ce a decedat, sau este persoana juridica care dobandeste o parte din patrimoniul unei persoane juridice divizate. Succesorii cu titlu particular sunt cei care dobandesc un anumit drept individual. Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu au o garantie reala pentru creanta lor, dar au drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului lor.

Tertii sunt persoanele care nu au incheiat nici personal, nici prin reprezentant un act juridic civil. Asupra lor nu se produce nici un fel de efecte ale incheierii actului juridic.

Exceptiile de la acest principiu sunt acele cazuri in care actul juridic produce efecte si fata de alte persoane decat partile, ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat acel act. Sunt doua tipuri de exceptii: reale si aparente.

Exceptiile aparente (sunt cele care numai la o prima vedere par ca se abat de la acest principiu, efectele actului subordonandu-se insa acestuia) includ situatia avanzilor-cauza, promisiunea faptei altuia (o parte se obliga sa determine un tert sa aiba o anumita conduita), simulatia, reprezentarea.
Exceptiile reale sunt cele in care actul juridic civil produce efecte si fata de alte persoane decat partile, ca o consecinta a vointei partilor ce au incheiat actul. Stipulatia pentru altul, sau contractul in favoarea unei a treia persoane, este o astfel de exceptie: promitentul se obliga fata de stipulant sa execute o prestatie in favoarea tertului beneficiar.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles