Educatia estetica

3x puncte

categorie: Filosofie

nota: 9.70

nivel: Facultate

Vechea butada, ca viata copie din ce in ce mai mult arta (in contrasem cu mimesis-vl traditional), pare sa fi devenit, in zilele noastre, un loc aproape comun (sa ne gandim, in acest sens, la puterea imaginarului cinematografic asupra gesticulatiilor noastre cotidiene ; viata unora dintre noi seamana mai mult cu cea a unor personaje de film).

Viata cotidiana sta, intr-o mare masura,[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Educatia estetica

Vechea butada, ca viata copie din ce in ce mai mult arta (in contrasem cu mimesis-vl traditional), pare sa fi devenit, in zilele noastre, un loc aproape comun (sa ne gandim, in acest sens, la puterea imaginarului cinematografic asupra gesticulatiilor noastre cotidiene ; viata unora dintre noi seamana mai mult cu cea a unor personaje de film).

Viata cotidiana sta, intr-o mare masura, sub zodia esteticului. Ne intalnim la tot pasul cu obiecte, activitati ce poarta pecetea lui. Contactul cu operele de arta, design-ul vestimentar sau al bunurilor de consum, arhitectura sau spatiul ambiental, o parte din activitatile noastre diurne, participarea la ceremoniile cele mai diverse impun o pregatire atenta pentru a recepta valorile estetice. Chiar si educatia presupune un registru estetic.

Nu in zadar se vorbeste despre o arta a invatarii si educatiei, de educatorul-artist, de scenariul si fictiunea didactica, unde autorul-profesor isi "joaca" un rol bine definit. Expresia artistica se raporteaza in mod esential la acele constante care apar in toate culturile: nasterea, moartea, casatoria, razboiul, pacea si alte momente ce marcheaza viata umanitatii.

Cum se arata intr-un document editat de Biroul International al Educatiei, "daca forma expresiei artistice variaza de la o cultura la alta, nu-i mai putin adevarat ca, date fiind trasaturile comune ale continutului, toti oamenii impart o capacitate cu totul particulara de a reactiona la simbolurile si semnele nonver-bale, constituite din operele de arta" (Allison, 1987, p. 7).

Educatia estetica nu vine sa limiteze sau sa afecteze libertatea alegerii sau aderarii la frumosul autentic. Dimpotriva, prin intermediul ei, se pregateste tere Mikel Dufrenne vorbeste chiar de o "arta de a trai": ,,arta suprema, pe care fiecare o poate practica pe socoteala proprie daca vrea sa faca din viata sa o capodopera, dar pentru care ar trebui ca mediul social sa ofere tuturor si mijloacele necesare.

A face din viata un joc, da, dar acest joc sa se joace in mai multi: pot eu cu adevarat sa fiu liber si fericit daca altii nu sunt? Si cum, oare, saracii, infometatii, oprimatii pot ei sa joace arta de a trai?

Ar trebui ca experienta estetica a unei vieti frumoase sa fie accesibila pentru toti, caci toti trudesc la infrumusetarea vietii tuturor si nu a vietii lor private, rasturnand institutiile care cautioneaza uratenia sau oroarea.

Atunci noua sensibilitate se va raspandi in toti si nu in afara individualului, pentru a fi capabila de o inventie permanenta. nul intalnirii cu valoarea - in cunostinta de cauza a subiectului - ce-si transgreseaza conditia obisnuita intr-o "ordine a imaginarului si simbolicului" (Philippe, 1991, p. 211) ce nu limiteaza, ci lumineaza, deschide un evantai de alegeri, optiuni, asimilari. Dictonul "de gustibus non disputandum" este si nu este acceptabil, dupa imprejurari.

Asertiunea este valabila in masura in care avem in vedere individul cu o educatie estetica, ce a ajuns la o anumita "maturitate" axiologica si care imbratiseaza gradual diferite expresii artistice ale scolilor, curentelor si anumitor artisti.

Nimeni nu poate iubi arta "in general", ci ajunge la anumite "fixatii" legate de operele care raspund nevoilor lui specifice. Dar gusturile pot fi (si trebuie sa fie) discutate la acele persoane care graviteaza in jurul mediocritatii artistice sau care n-au ajuns inca la o anumita scara valorica.

A discuta, in acest caz, despre particularitatile bunului gust, a pune in chestiune criterii valorice sau paradigme de receptare nu mai constituie o impietate la adresa individualitatii consumatorului de arta, ci un act de formare estetica si, in cele din urma, o "opera" de formare, de innobilare a personalitatii.

Daca s-a vorbit si se mai vorbeste inca de un analfabetism scolar, trebuie luat in seama, si un alt tip de analfabetism, mai subtil si ascuns, dar mult mai periculos - si anume, "analfabetismul estetic", adica incapacitatea de a sesiza si vibra in fata frumosului, insensibilitatea fata de inefabilul artei.

Imunitatea afectivitatii fata de zone intinse ale existentei are consecinte pagubitoare atat pentru indivizi (indiferent de gradul lor de instructie), cat si pentru societati (indiferent ca sunt dezvoltate sau subdezvoltate economic).

Daca exista o criza in arta, ea nu tine de creatia artistica, ci, mai degraba, de receptivitatea noastra fata de acest fenomen. Invocata "criza a artei" este, de fapt, o criza de comunicare, o criza a sensibilitatii care nu se adapteaza noilor modalitati expresive.

De aceea, e nevoie de o reconstructie permanenta a sensibilitatii noastre receptive. Sa nu ne asteptam din partea artistilor la concesii facute preferintelor si gustului "marelui" public.

DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles