Ecosistemul Marii Negre

2x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.41

nivel: Liceu

Marea Neagră este o mare din bazinul atlantic, situată între Europa și Asia, care se învecinează cu Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Prin Strâmtoarea Cherci se ajunge în Marea Azov, prin Bosfor în Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele în Marea Egee și deci în Mediterană. Ea este un rest al Mării Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în lume.

Mar[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ecosistemul Marii Negre

Marea Neagră este o mare din bazinul atlantic, situată între Europa și Asia, care se învecinează cu Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Prin Strâmtoarea Cherci se ajunge în Marea Azov, prin Bosfor în Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele în Marea Egee și deci în Mediterană. Ea este un rest al Mării Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în lume.

Marea se întinde pe o suprafață de 413.000 kmČ. Cel mai adânc punct se află la 2466 m sub nivelul mării. Mareele sunt în general de mică amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei este în larg de 17-18 la mie, față de 24-34 la mie în alte mări și oceane. În zona litoralului românesc salinitatea scade și mai mult, în mod obișnuit fiind între 7 și 12 la mie.
Face parte din categoria ecosistemelor stătătoare de apa sarata. Din punct de vedere al salinității Marea Neagra se împarte în:
o zona de suprafață;
o zona de adâncime;
Sub aspect biocenotic găsim trei zone:
o zona litorală;
o zona pelagică;
o zona abisală;

Temperatura apei variază la suprafață: vara până la 29 de grade celsius, iarna ajunge la 0 grade celsius. Lumina pătrunde în largul mării la o adâncime de 150-200 m. Oxigenul este inexistent la adâncime [co2,h2s]Curenții au intensitate redusă pe verticală și mai mare pe orizontală; iarna sau în timpul unor variații ale stării vremii, pot apărea valuri care ating 5-10 m. Biocenoza: alge inferioare, alge verzi, brune roșii. Animalele sunt reprezentate prin viermi, moluște, pesti iar în atmosfera apropiată păsări și pescăruși.

Biotopul pontic
Biotopul pontic poate fi împărțit în 6 etaje principale:

1. Etajul supralitoral - acesta este format din zonele de țărm acoperite ori stropite de valuri în mod ocazional. Zona prezintă o umiditate accentuată, inundabilitate, o cantitate în general mare ori măcar semnificativă de materii organice aduse de valuri sau de origine locală. De obicei materiile organice se află în descompunere, formând depozite rău mirositoare. Flora este formată mai ales din anumite forme de alge - rar licheni - ca mătasea broaștei și altele similare, cu rezistență la variații de mediu și hidrofile. Cu o frecvență mai redusă se întâlnesc și angiosperme, mai ales în partea dinspre uscat a etajului supralitoral. Fauna include numeroase crustacee, insecte și viermi, bacterii aerobe și - mai puțin - anaerobe. Mare parte din aceste vietăți se hrănesc din depozitele de materie organică. O parte mai mică este formată din mici prădători. La acestea trebuie adăugate vietățile pasagere, în special păsările de mare.

2. Etajul mediolitoral - ce cuprinde zona de spargere a valurilor (între cca. 0 și -0,5 m altitudine). După substratul solului se împarte în zone pietroase și respectiv nisipoase ori mâloase. Zonele medioliterale pietroase adăpostesc organisme capabile a rezista perioadelor scurte de uscare și care se pot fixa bine de substrat. Aici intră unele specii de alge și scoici. La ele se adaugă viețuitoare care vin periodic din etajul supralitoral sau infralitoral. În anumite condiții și în acest mediu apar depozite de materie organică, făcând legătura cu biotopul prezentat mai sus. Cele mai cunoscute viețuitoare ale etajului mediolitoral pietros sunt bancurile de midii și stridii. Etajul mediolitoral nisipos cuprinde în special animale capabile de îngropare rapidă în substrat.

3. Etajul infralitoral - aflat la adâncimi de 0,5 până la 12 (maximum 18) metri. Este zona cea mai favorabilă vieții, în care se află majoritatea speciilor de plante și cea mai mare parte a biomasei organismelor multicelulare.
4. Etajul circalitoral - ce se întinde de la -12 (-18) metri până la adâncimi de 100 (rar 150, uneori însă chiar 50) metri. În general solul este mâlos ori (mai puțin) nisipos. Principalul biotop în acest etaj este format din asociații de scoici și viermi ce constituie hrana preferată a numeroase specii de pești (care vin aici din zona infralitorală pentru a se hrăni).
5. Etajul perizoic - aflat între 100 (uneori chiar 50!) și 150 (rar 200) metri adâncime. Acesta face trecerea între zona cu apă de mare oxigenată și zona specifică Mării Negre, a sulfobacteriilor. În etajul perizoic se întâlnesc asociații de tanatocenoze (animale moarte recent) sau subfosile, pe care trăiește un restrâns număr de vietăți. Microbiologic zona prezintă un amestec între bacteriile aerobe și respectiv anaerobe.
6. Etajul azoic - se găsește de la 150 (rar 200) metri până la 2466 metri adâncime. El cuprinde biotopul unic format de sulfobacterii și prezentat mai sus.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles