Ecosisteme acvatice

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.40

nivel: Gimnaziu

De zone deluroase
Fitoplancton permanent. Biocenoza saraca. Oxigenare buna. Malurile sunt mai joase, albia este mai larga si adanca, fiind marginita de bolovanisuri, pietris, nisip. Pantele au inclinatii mai mici, determinand o viteza de scurgere mai mica. In apa sunt prezente atat substante in suspensie, cat si solvite (100-200 mg/l).

Variatia termica mai larga in cursul a[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Ecosisteme acvatice

De zone deluroase
Fitoplancton permanent. Biocenoza saraca. Oxigenare buna. Malurile sunt mai joase, albia este mai larga si adanca, fiind marginita de bolovanisuri, pietris, nisip. Pantele au inclinatii mai mici, determinand o viteza de scurgere mai mica. In apa sunt prezente atat substante in suspensie, cat si solvite (100-200 mg/l).

Variatia termica mai larga in cursul anului, de la anotimp la anotimp favorizeaza prezenta planctonului, ca o componenta biocenotica permanenta, formata dintr-un numar mic de populatii - diatomee, alge verzi si albastre pentru fitoplancton si rotifere, cladocere, copepode pentru zooplancton. In sectoarele cu viteza redusa, algele si numerose specii de nevertebrate (insecte, larve, viermi sarma, crustacee mici, gasteropode) se fixeaza de elementele substratului (pietre, nisip, mal) formand comunitatea biocenotica bentala.

c. De campie
Cursul inferior al raurilor se caracterizeaza prin albii foarte largi, cu acumulari de mal si nisip, cu viteza de scurgere si eroziune foarte reduse, dar si o concentratie de saruri care depaseste 1 250-1 500 mg/l. Planctonul este mult mai diversificat decat in zona colinara. In apa apar si plante superioare submerse. Nectonul este si el bine reprezentat (mreana, clean, boarta, crap, stiuca etc.).
Delta Dunarii

Reprezinta o asociere complexa de ecosisteme interconectate, dependente de regimul hidrologic al Dunarii care, prin fluctuatiile sale, contribuie la modificari substantiale ale biotopurilor cu o periodicitate mai mult sau mai putin constanta. Diversitatea mare a conditiilor de mediu, intrepatrunderea si suprapunerea acestora nu permit o delimitare stricta a ecosistemelor, aflate si ele intr-o permanenta interactiune unele cu altele. Cu toate acestea, se individualizeaza urmatoarele categorii:

a) Apele curgatoare
Sunt reprezentat de cele trei brate ale Dunarii (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe), canale si garle. Fitoplanctonul reprezinta clasa producatorilor, in timp ce un zooplancton variat si numeroase specii de vertebrate (crap, salau, stiuca, somn, sturioni) compun clasa consumatorilor.

b) Apele stagnante
Permit dezvoltarea macrofitelor sub suprafata apei (broscarita, bradis, cosor, inarita, ciuma apei), cu frunze plutitoare (nuferi) sau plutitoare (lintita, pestisoara, otratel) si in marginile mlastinoase (ciulini, limba broastei, sageata apei, stuf etc.). Consumatorii sunt bine reprezentati de pesti din familia Cyprinidelor (crap, cosac, babusca), precum si de biban, salau, stiuca, somn. In afara acestora, molustele, larve, insectele se asociaza tulpinilor plantelor sau populeaza zona bentala.

c) Terenurile mlastinoase
Acumulari de mal si nisip.Cel mai intins biotop al deltei cuprinde regimul hidrologic al Dunarii.Servesc in timpul viiturilor la reproducerea pestilor de balta, fiind intercalate intre baltile permanente si terenurile inundabile. Practic, formeaza cel mai intins biotop al deltei actuale. Multe terenuri mlastinoase sunt acoperite cu stufarisuri permanente, a caror limita spre uscat o constituie o centura de papura si rogozuri.

Printre plantele insotitoare se numara papura, pipirigul, rogozul, sageata apei, stanjeneii, macrisul-de-apa etc. Prezenta lor depinde de durata si intensitatea inundatiilor de primavara, fiind invers proportionala cu acestea. Consumatorii micro- si macroscopici sunt mai mult sau mai putin, comuni cu cei din ecosistemele acvatice descrise anterior.

Regiunile intinse de stufarisuri, mai ales cele cu substrat nisipos, dau nastere, cu timpul, la o formatiune specifica si anume zonele de plaur. Desi este format din stuf, el prezinta asociatii de organisme constituindu-se intr-un adevarat ecosistem care si-a "creat" suportul ecologic.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles