Economia Romaniei - Caracterizarea economiei romanesti la sfarsitul anului 1989

3x puncte

categorie: Economie

nota: 9.02

nivel: Facultate

Referat despre Economia Romaniei - Caracterizarea economiei romanesti la sfarsitul anului 1989
Această situatie, combinată cu o lipsă de interes a tăranului, care nu se mai simtea atasat de pământul de care fusese deposedat, au făcui ca, sub aspectul randamentului la hectar , România să se situeze, la sfârsitul anului 1989, pe unul dintre ultimele locuri în ierarhia tărilor europene.
[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Economia Romaniei - Caracterizarea economiei romanesti la sfarsitul anului 1989

Referat despre Economia Romaniei - Caracterizarea economiei romanesti la sfarsitul anului 1989
Această situatie, combinată cu o lipsă de interes a tăranului, care nu se mai simtea atasat de pământul de care fusese deposedat, au făcui ca, sub aspectul randamentului la hectar , România să se situeze, la sfârsitul anului 1989, pe unul dintre ultimele locuri în ierarhia tărilor europene.

Serviciile
Desi sectorul tertiar a cunoscut o crestere spectaculoasă în tările dezvoltate, având o contributie foarte importantă la formarea produsului intern brut al acestora, în România, el a fost neglijat Aceasta, deoarece în sistemul productiei materiale serviciile erau considerate productive doar în măsura în care acestea erau o prelungire a activitătii de productie. În rest, celelalte servicii, desi foarte utile populatiei, erau considerate activităti neproductive si, de cele mai multe ori, nu li se acorda importanta necesară. De aceea, la sfârsitul anilor '80, ponderea serviciilor informarea PIB era doar putin mai mare de 25%, aceasta chiar în conditiile în care, în ultimii ani, tarifele serviciilor cunoscuseră o crestere superioară celorlalte preturi.

Acesta fiind starea de lucruri nu este de mirare că, în anul 1989, produsul national brut pe locuitor în tara noastră se situa cu mult în urma tărilor europene dezvoltate. Mult mai gravă s-a dovedit a fi, însă, înrăutătirea, de-a lungul anilor '80, a conditiilor de trai ale populatiei. Ca urmare a hotărârii de achitare într-un ritm accelerat a datoriei externe, s-a acordat prioritate exportului în detrimentul satisfacerii nevoilor elementare ale populatiei. Oamenii au fost nevoiti să suporte numeroase privatiuni: o serie de produse de bază (zahar, ulei, benzină) erau cartelate; produsele de bună calitate
dispăruseră din magazine; consumul de apă caldă, apă rece, energie electrică era limitat. Această deteriorare a calitătii vietii se reflecta si în mărimea unor indicatori sociali.

Astfel, durata medie de viată, desi crescuse semnificativ fată de perioada interbelică, era cu aproape cinci ani mai mică în România decât în tările dezvoltate. Economia de comandă, hipercentralizată si planificată, se dovedise incapabilă să oprească acumularea fenomenelor negative în viata economico-socială si, de aceea, trecerea la economia concurentială de piată era absolut necesară pentru punerea în valoare a capacitătilor productive, materiale si umane ale tării si pentru îmbunătătirea conditiilor de viată ale populatiei.

ASPECTE TEORETICE ALE TRANZITIEI
În ultimii zece ani, s-a vorbit foarte mult despre „economiile în tranzitie". Desi expresia se referă îndeobste la economiile fostelor tări socialiste, o analiză mai atentă ne arată că, de fapt, tranzitia este un fenomen universal. Se poate spune că orice persoană, grup social sau comunitate se află într-o continuă tranzitie de la o stare la alta. In consecintă, toate economiile lumii se află în diferite stadii de tranzitie. Sunt necesare, deci, anumite clarificări. Pentru a vedea ce anume au în comun fostele tări socialiste si a da, astfel, un sens expresiei, trebuie să analizăm trei factori: punctul de plecare sau starea initială; destinatia sau obiectivul urmărit; continutul tranzitiei si mijloacele prin care se realizează aceasta.

Analiza situatiei la începutul tranzitiei Punctul de plecare în procesul de tranzitie l-a constituit, pentru tările central si sud-est europene, o economie de comandă , centralizată. Desi acest tip de economie s-a dovedit a fi falimentar, nu înseamnă că plecăm de la zero. De aceea, înainte de demararea oricărui program de reforme, este necesară o analiză serioasă a mostenirii socialiste. Trebuie identificate si evaluate corect atât elementele negative, cât si elementele pozitive ale acestei mosteniri. Elementele negative existente într-o economic planificată, care împiedică o desfăsurare normală a vietii economice si care trebuie modificate, sunt, în principal, structura proprietătii, sistemul de retributie, cadrul legislativ si institutional, precum si sistemul de conducere centralizat pentru toate structurile vietii economice si sociale.

Trebuie, de asemenea, evidentiate elementele pozitive. Acestea sunt reprezentate de o puternică bază tehnico-materială acumulată de-a lungul a 40 de ani, de o fortă de muncă calificată, precum si de anumite forme de organizare a vietii economice si sociale (ca, de exemplu, sistemul de învătământ, cercetare, sănătate s.a.). Utilizarea ratională a acestor elemente poate usura mult procesul de tranzitie. Problema alegerii modelului de economie de piată Dincolo de elementele comune, economia de piată se prezintă în forme diferentiate, în functie de conditiile specifice întâlnite într-o tară sau alta. După modul de împletire a mecanismelor pietei cu elemente de dirijism si de protectie socială, s-au făcut încercări de delimitare a unor tipuri de economie de piată.

O tipologie interesantă este cea realizată de Michel Albert, care consideră că, astăzi, există două mari modele de economie de piată:
a) modelul neoamerican, caracterizat printr-un sector public restrâns, atotputernicia pietei si prin folosirea, de către guvern, în special a instrumentelor monetare pentru asigurarea functionalitătii sistemului economic, fiind specific pentru SUA, Marea Britanie, Australia, „tigrii" asiatici etc;

b) modelul renan, caracterizat prin îmbinarea mecanismelor pietei cu interventia statului pentru asigurarea securitătii sociale. Acest sistem sa dezvoltat în Germania, Elvetia, tările nordice s.a. Indiferent de modelul stabilit, sistemul economic ce se constituie în
aceste tări trebuie să îndeplinească două conditii:
- să asigure o crestere substantială a eficientei tuturor activitătilor economice;
- să ducă la progres economico-social, la ridicarea nivelului de trai al populatiei, la o viată mai bună. Realizarea acestora depinde hotărâtor de munca fiecărui popor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles