Dualismul juridic in Dacia

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.75

nivel: Facultate

Peregrinii. Initial notiunea de peregrin se confunda cu cea de strain. Peregrinii obisAZnuiti erau invinsii ale caror cetati au continuat sa existe din punct de vedere poliAZtic. Peregrini formau masa cea mai numeroasa a locuitorilor imperiului; ei au priAZmit cetatenia romana prin Edictul din 212 al imparatului CARACALA, cu exAZcepAZtia peregrinilor deditici. Peregrinii deditici constituiau acea [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dualismul juridic in Dacia

Peregrinii. Initial notiunea de peregrin se confunda cu cea de strain. Peregrinii obisAZnuiti erau invinsii ale caror cetati au continuat sa existe din punct de vedere poliAZtic. Peregrini formau masa cea mai numeroasa a locuitorilor imperiului; ei au priAZmit cetatenia romana prin Edictul din 212 al imparatului CARACALA, cu exAZcepAZtia peregrinilor deditici. Peregrinii deditici constituiau acea categorie de pereAZgrini ale caror cetati au fost desfiintate ca urmare a rezistentei inversunate pe care au opus-o cuAZceAZritorilor.

Sclavii. Dupa cucerirea romana, sclavii au devenit proprietatea imparatului, dar cu timpul au trecut in proprietatea persoanelor juridice (orase, colegii, temple), dar si in proprietatea persoanelor fizice. Socotit un lucru, sclavul era lipsit de orice perAZsoAZnalitate juridica, neputand fi subiect de drepturi si obligatii juridice, stapanul sau puAZtand sa il vanda, sa il pedepseasca si chiar sa il omoare. Fiind considerat un luAZcru, legatura sa cu o sclava era considerata o doar simpla stare de fapt. Colonii. Erau oameni liberi, dar de fapt apropiat de statutul sclavului.

Peregrinii deditici nu puteau dobandi nimic prin testament si nici nu puteau face testament (potrivit legii romane nu aveau capacitate testamentara). Dar soldatii romani, care intotdeauna s-au bucurat de privilegii, puteau sa-si instituie ca mostenitori persoane peregrine sau latine. In perioada imperiului magistratii alesi in adunarile populare au fost inlocuiti de functionari administrativi numiti de imparat. In fruntea piramidei administrative si judecatoresti se afla imparatul, ca sef al statului si judecator suprem, urmand prefectii pretorului si apoi guvernatorii sau sefii de provincie. Judecata are un caracter public, este etatizata, solutionarea cauzei realizandu-se de catre organele statului.

Guvernatorul putea sa aplice si pedeapsa capitala (ius gladii). In litigiile dintre un cetatean roman si un peregrin, acesta din urma era socotit pe durata procesului ca si cand ar fi fost cetatean roman.
In epoca clasica, familia romana se axa in jurul puterii lui pater familias. Ulterior, odata cu diminuarea puterii lui pater familias, in locul rudeniei agnatice, se impune definitiv rudenia de sange (cognatio) atat pe linie masculina, cat si pe linie feminina. Inca din anul 118 se recunoaste dreptul de mostenire intre mama si copil.

Cat priveste casatoria, daca la inceput a fost cunoscuta doar casatoria sine manu, mai tarziu, dupa razboaiele punice, s-a impus si casatoria cum manu (fara putere parinteasca), sotia pastrandu-si legaturile de rudenie cu vechea familie, singura conditie a incheierii ei fiind afectatio matrimonii (dorinta de a se casatori) si honor matrimonii (convietuirea matrimoniala). Legea Micia prevedea ca daca o cetateana romana se casatorea cu un peregrin, casatoria nu era valabila si copilul dobandea situatia precara a tatalui.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles