Drumetii prin Piatra Craiului
3x puncte
categorie: Geografie
nota: 9.85
nivel: Liceu
Carpatii Meridionali sunt mult mai impresionanti prin volumul sau prin aspectele lor alpine impunatoare (Bucegi, Iezer, Fagaras, Parang, Retezat), Piatra Craiului se caracterizeaza printr-o infatisare cu totul particulara, unica in geografia Carpatilor romanesti. Ridicandu-se brusc la capatul dinspre N-E, deasupra sesului intins al Tarii Barsei si prelungindu-si coama catre S-V, pana deasupra Bazi[...]
DOWNLOAD REFERAT
Preview referat: Drumetii prin Piatra Craiului
Carpatii Meridionali sunt mult mai impresionanti prin volumul sau prin aspectele lor alpine impunatoare (Bucegi, Iezer, Fagaras, Parang, Retezat), Piatra Craiului se caracterizeaza printr-o infatisare cu totul particulara, unica in geografia Carpatilor romanesti. Ridicandu-se brusc la capatul dinspre N-E, deasupra sesului intins al Tarii Barsei si prelungindu-si coama catre S-V, pana deasupra Bazinetului Podul Dambovitei, acest “accident morphologic” este singurul care se iveste de-a curmezisul liniei generale a Carpatilor Meridionali, ca o cresta izolata si atat de categoric individualizata incat inaltimile aflate in vecinatatea sa apar in relief ca niste simple coline, carora localnicii le spun “galme” sau “dame” si “piscuri”.Creasta izolata a Pietri Craiului se deosebeste categoric de vecinii ei mai indepartati, muntii Iezer spre apus si Fagaras spre N-V ca si de ansamblul de munti marunti: Tagla si Persani sau masivul Bucegi.
Creasta izolata si golasa a Pietrei Craiului datoreaza impresia de maretie vecinatatii inaltimilor modeste mai sus amintite, ca si departarii fata de voluminoasele massive muntoase cu care se invecineaza in linii generale limitele geografice ale Pietrei Craiului sunt, asadar, usor de identificat datorita pozitiei sale, ca un accident in mijlocul unor infatisari montane total diferite, si avesta cu atat mai usor cu cat calcarele Pietrei Craiului delimiteaza acest masiv singular care se distruge de structuri geologice.
Catre N-V si N, limitele masivului urmeaza valea Barsa Mare care il desparte de muntii Tagla si Persani, in timp ce catre E, limita stricta este pe vaile oponente Raul Mare al Zarnestilor si Dambovicioara-Brusturet care il desparte de Magura Branului. Limita dinspre S si V trebuie plasata in lungul Dabovitei superioare, amonte de confluenta cu Dambovicioara.
Piatra Craiului se infatiseaza sub aspectul general al unei spinari proeminente, amintind de un urias preistoric. Detasata categorig fata de zonele incevinate, dirijate pe directia generala EN-VS si usor incovoiata la mijloc, aceasta spinare calcaroasa incepe cu Piatra Mica, ale ale carei pante bogat impadurite coboara pana in tarinele si “toplitele” din marginea orasului zarnesti si sfarseste in Pietricica, ale carui punte Sudice cboara pana la confluenta Dambovicioarei cu Dambovita. De-a lungul a peste 22 km aceasta spinare inalta si golasa, culmineaza cu varful “La Om” ( sau Piscul Baicului ) la 2.238 m altitudine, putand fi descompusa in urmatoarele subunitati de relief:
a) Piatra Mica, o unitate cu aspect de dom de inaltime modesta (1.816 m) despartita de restul masivului prin adanca insumare Curmatura Pietrei Craiului (1.620 m), iar fata de Magura Branului prin ingustul defileu Raul Mare al Zarnestilor.
b) Piatra Craiului Mare, spinarea propiu-zisa a masivului, al carei punct de maxima altitudine este Vf. Omu, incepe sa se desfasoare din varful Turnu (1.923 m), ridicat cu 300 m deasupra Curmaturii si se prelungeste catre SV pentru a culmina cu o serie de piscuri care se mentin la un nivel mediu de 2.100-2.200 m, Vf. Ascutit (2.156 m), Timsalul Mare (2.177 m), Omu (2.238 m), Vf. Pietrei (2.086 m)
« mai multe referate din Geografie


