Drepturile omului din perspectiva eticii universale si a eticii adaptate

3x puncte

categorie: Drept

nota: 9.62

nivel: Gimnaziu

Analiza problemelor pe care le pune etica in general, si etica manageriala in particular, trebuie sa aiba ca punct de plecare principalele repere istorice care au contribuit la constituirea acestei stiinte. Evident, reperele istorice sunt marcate de contributiile filosofilor la constituirea principalelor doctrine morale si prin urmare, a eticii manageriale de astazi.

Dincolo de ames[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Drepturile omului din perspectiva eticii universale si a eticii adaptate

Analiza problemelor pe care le pune etica in general, si etica manageriala in particular, trebuie sa aiba ca punct de plecare principalele repere istorice care au contribuit la constituirea acestei stiinte. Evident, reperele istorice sunt marcate de contributiile filosofilor la constituirea principalelor doctrine morale si prin urmare, a eticii manageriale de astazi.

Dincolo de amestecul de legenda si adevar pe care il ofera morala brahmanica si cea budista, ale Indiei antice, invataturile lui Confucius si Lao-tse din China secolului VI i.e.n., incercam sa luam ca reper in intelegerea izvoarelor scrise ale eticii, gindirea elina care, odata cu aparitia lui Socrate, face trecerea de la preocuparea spre deslusirea tainelor universului, la determinarea legilor fundamentale ale conduitei umane.

Daca Socrate si-a impartasit invataturile propriilor sai discipoli sub forma de dialoguri, Platon este primul care face referire la valorile supreme ale vietii morale intr-o forma scrisa.
Aristotel scrie in Etica Nicomahica ca obiectul eticii este studiul binelui sau al virtutii, aratand ca binele este scopul suprem. Binele suprem despre care vorbeste Aristotel este scopul absolut, spre care tinde totul, dar nu un bine abstract, transcendental pe care il intilnim in scoala platoniciana, ci un bine realizabil in practica, un bine accesibil omului.

Mult mai tirziu, in zorii renascentismului italian, Machiavelli realizeaza in Principele apologia moralei burgheze, prin machiavelism intelegandu-se o combinatie intre tactica politica si norma morala care convine conducatorului, creandu-i acestuia conditii de guvernare de pe pozitia unui monarh absolut, in termeni moderni de conducator autocrat, totalitar.

Machiavelli ofera in lucrarea sa de capatai un tablou fidel epocii in care a trait aratand ca in conducerea statului dicteaza interesele si forta, si nicidecum considerentele morale. Desi criticabile, o serie de sfaturi transmise in scris monarhilor merita atentie: "nici un principe nu va izbuti sa dobindeasca mai multa pretuire decat acela care va savarsi fapte marete si care va da pilde rare despre insusirile lui".

Cu circa un deceniu inainte de a aparea Principele, domnitorul roman Neagoe Basarab oferea prin sfaturile date in Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie un model al echitatii si un set de reguli de comportament in vederea asigurarii unei conduceri eficiente.

Pentru etica manageriala, Invataturile lui Neagoe Basarab au o relevanta extraordinara oferind precepte cel putin in urmatoarele directii: conturarea trasaturilor pozitive si negative ale conducatorului, aspecte legate de ierarhiile manageriale, distribuirea surselor de putere, rezolvarea si negocierea conflictelor, etc.

Toate invataturile subscriu ideii ca un bun conducator ar trebui sa fie un promotor nedisimulat al echitatii, un exemplu pentru supusii sai.
Mai tirziu, Kant stabileste regula de aur a deontologiei: "nu trata o alta persoana asa cum nu ai dori sa fii tratat tu insuti", inspirata din preceptele moralei crestine. Asa cum rezulta din Critica ratiunii practice, etica lui Kant este o etica a datoriilor rationale.

Ratiunea trebuie sa domine dorinta iar un act va fi moral, corect daca se actioneaza in virtutea principiilor si normelor morale.
In secolul XVII, Spinoza ofera un indreptar al vietii morale. Aparuta dupa moartea sa, Etica vorbeste despre Dumnezeu, despre natura si originea sufletului, despre originea si natura afectelor, despre sclavia si libertatea omului.

Spinoza defineste omenia, binele, raul, modestia, ura, mila, ambitia, mandria, ingamfarea, invidia, umilinta, frica, lacomia, ambitia, toate din dorinta de a cunoaste "esenta" omului: "Nimic nu stim sigur ca este bun sau rau decat ceea ce ne duce cu adevarat la cunoastere sau ceea ce ne poate impiedica sa cunoastem". Aflat in conflict cu autoritatile ecleziastice, Spinoza afirma de nenumarate ori ca dogmele relevate nu au nici o relevanta, singura instanta legitima a adevarului fiind ratiunea.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles