Dreptul la respect in propria tara

3x puncte

categorie: Drept

nota: 9.74

nivel: Facultate

Referat despre Dreptul la respect in propria tara
Potrivit jurisprudentei Curtii Europene de la Strasbourg au fost apreciate ca tratamente inumane:
– interogatoriile aprofundate, adica anchetele în care se foloseste în mod organizat violenta si sunt caracterizate printr-o repetitie a actelor si printr-o toleranta oficiala din partea autoritatilor. Acceptarea unor asemenea trata[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dreptul la respect in propria tara

Referat despre Dreptul la respect in propria tara
Potrivit jurisprudentei Curtii Europene de la Strasbourg au fost apreciate ca tratamente inumane:
– interogatoriile aprofundate, adica anchetele în care se foloseste în mod organizat violenta si sunt caracterizate printr-o repetitie a actelor si printr-o toleranta oficiala din partea autoritatilor. Acceptarea unor asemenea tratamente, în conditiile în care ele sunt cunoscute de catre autoritati reprezinta un element esential în
rationamentul critic al Curtii pentru a le califica potrivit art. 3 din CEDO (Hotarârile din 18.01.1978, în cazul Irlanda contra Regatului Unit si Tyrer contra Regatului Unit din 25.04.1978);

– brutalitatile politiei, respectiv violentele exercitate cu prilejul retinerii sau arestarii persoanei în cauza, daca acestea nu sunt necesare scopului legitim urmarit si sunt în mod evident disproportionate fata de comportamentul victimei (Hotarârile Klaass contra R.F.G. si Tomasi contra Franta), si
– metodele de dezorientare senzoriala. Cu prilejul examinarii cazului Selmouni contra Frantei, Curtea a considerat ca în conditiile aplicarii CEDO la exigentele vietii actuale ridicarea gradului de protectie a drepturilor omului presupune pe cale de consecinta si o mai mare fermitate în aprecierea atingerii aduse valorilor fundamentale ale unei societati democratice.

Tratamentele degradante reprezinta, în viziunea Curtii Europene de la
Strasbourg, o umilire grosiera a unui individ în fata altei persoane sau a publicului (Hotarârea Tyrer mentionata). Cu toate acestea, încatusarea unui individ în vederea imobilizarii, retinerii sau arestarii nu este considerata prin ea însasi degradanta, în
timp ce pedepsele corporale aplicate elevilor la scoala ca si supunerea fortata la tratamente medicale sau la experimente stiintifice pot fi apreciate ca degradante în functie de gradul de intensitate al consecintelor pe care asemenea activitati le presupune (Hotarârea X contra Danemarca).

Obligatiile statelor în materia art. 3 din Conventie sunt:
– adoptarea unor norme juridice corespunzatoare, în sensul garantarii oricarei persoane a dreptului consacrat;
– obligatia de a asigura un comportament corespunzator al agentilor lor în sensul asigurarii proportionalitatii dintre masura legala si scopul urmarit;
– raspunderea pentru faptele agentilor lor, dar si pentru faptele care se înscriu în art. 3 din CEDO dar apartin altor persoane decât reprezentantilor statului, în cazul pasivitatii statului (Hotarârea Mahmut Kaya contra Turciei din 28 martie 2000). În doctrina europeana s-a considerat ca atunci când diferenta de tratament decurge dintr-un dispret si dintr-o lipsa de respect pentru personalitatea individului, pe care agentii statului vor sa-l umileasca, sunt incidente dispozitiile art. 3 din CEDO iar statele au obligatia sa sanctioneze asemenea comportamente ale reprezentantilor lor (Hotarârile CEDO Abdulaziz, Cabales si Balkandali contra Regatului Unit din 28 mai 1985, Smith si Grady contra Regatului Unit din 27 septembrie 1999).

În acelasi timp, pot fi aplicate si dispozitiile art. 14 din Conventie, respectiv prevederile art. 1 din Protocolul 12 la CEDO, care interzic si sanctioneaza orice discriminare nejustificata în mod obiectiv si rezonabil, cum pot fi apreciate diferentele de tratament întemeiate pe desconsiderarea personalitatii individului.
Art. 3 din CEDO a fost aplicat îndeosebi în urmatoarele situatii:
– în cazul tratamentelor inumane aplicate pe parcursul procedurilor politienesti (arestare sau detentie fara garantii procedurale adecvate în privinta integritatii fizice a persoanei aflate sub puterea autoritatilor – Hotarârea Tomasi contra Frantei din 27 august 1992);
– în cazul folosirii excesive a fortei în timpul unei tentative de evadare din arest (Hotarârea Caloc contra Frantei din 20 iulie 2000);
– în cazul tratamentelor inumane, pedepselor si sanctiunilor corporale (Hotarârea Tyrer, precitata, si Hotarârea Costello – Roberts contra Regatului Unit din 25 martie 1993);

– în situatia conditiilor degradante de executare a unor pedepse penale,
determinate de suprapopularea carcerelor si de durata excesiva a privarii de libertate (Hotarârea Dougoz contra Greciei din 6 martie 2001);
– în cazul persoanelor cu handicap sau al pacientilor internati în serviciile de psihiatrie (Hotarârea Price contra Regatului Unit din 10 iulie 2001 si Hotarârea Herczegfalvy contra Austriei din 24 septembrie 1992).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles