Dreptul administrativ in cadrul statului

7x puncte

categorie: Drept

nota: 10.00

nivel: Facultate

Referat despre Dreptul administrativ in cadrul statului
Caracteristicile puterii politice menționate mai sus sunt valabile și pentru puterea de stat, aceasta avînd însă și anumite trăsături specifice, dintre care menționăm:
- este o putere transmisă de către popor unor autorități care exercită conducerea de stat;
- este o putere de dominație și de constrîngere;
- este [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dreptul administrativ in cadrul statului

Referat despre Dreptul administrativ in cadrul statului
Caracteristicile puterii politice menționate mai sus sunt valabile și pentru puterea de stat, aceasta avînd însă și anumite trăsături specifice, dintre care menționăm:
- este o putere transmisă de către popor unor autorități care exercită conducerea de stat;
- este o putere de dominație și de constrîngere;
- este o putere organizată;
- este o putere supremă în interiorul statului și independentă față de o altă putere de stat;
- este limitată prin drepturile și libertățile cetățenești recunoscute și garantate de o lege supremă;
- este revocabilă, poporul având dreptul să nu mențină mandatul pentru reprezentanții aleși.

În sens strict juridic, se mai poate spune că puterea de stat este o putere de centralizare; de arbitraj; extrapatrimonială; o putere civilă și persistentă în timp. Este foarte important să se facă distincție între trăsăturile generale și exigențele generale pe care trebuie să le întrunească puterea de stat. Aceste exigențe sunt: legalitatea, legitimitatea, respectarea pluralismului politic și a democrației constituționale.

În mod normal, puterea de stat, aflîndu-se în strînsă legătură cu societatea, poate exercita asupra structurilor ei o puternică influență, asigurînd reprezentarea și apărarea intereselor diferitelor categorii și grupuri sociale la nivel statal. Influența și presiunea trebuie să fie legale, în limitele admise și conforme prevederilor stabilite prin lege. Puterea de stat nu poate fi exercitată în nume propriu, adică de un alt subiect decît poporul și statul, acest principiu stă la temelia legalității acesteia, în sensul că uzurparea puterii de stat este interzisă, iar dacă are loc, reprezintă cea mai gravă crimă împotriva poporului și urmează a fi sancționată în mod penal.

C. Funcțiile statului
Caracterul statului ca instituție rezidă în faptul că el constituie o organizație umană întemeiat pe un număr de reguli de drept, organizație în cadrul căreia se desfășoară activități în vederea înfăptuirii unor scopuri sociale determinate. Fără îndoială, ceea ce deosebește statul de alte instituții este natura specifică a activităților de bază pe care este chemat să le îndeplinească, aceste activități se definesc ca funcții ale statului. Acestea sunt trei: funcția legislativă, funcția executivă și funcțua judecătorească.
a) Funcția legislativă este activitatea statului, care are ca obiect instituirea de norme de conduită socială generale, impersonale de aplicație repetată și obligatorii, fiind aplicate în caz de necesitate prin forța coercitivă a statului.
b) Funcția executivă este activittea statului, care are ca obiect să asigure bunul mers al serviciilor publice, organizarea aplicării legilor și punerea lor în aplicare la cazurile concrete de către organele care constituie în totalitatea lor administrația unui stat.
c) Funcția jurisdicțională este acea activitate a statului, care are ca obiect soluționarea cu putere de adevăr legal și în deplină independență, în cadrul unei proceduri publice și contradictorii a conflictelor juridice, adică a acelor situații în care unul sau mai mulți indivizi pretind în contradictoriu cu alții că ordinea de drept a fost violată.

D. Statul de drept
Pornind de la o analiză a doctrinelor despre stat, și mai cu seamă în țările care au fost sub un regim totalitarist, se poate lesne observa că în aceste state conceptul statului de drept apare ca un lucru firesc. Cea mai simplă definiție a statului de drept ar fi: stat în care domnește dreptul, în care toți sunt egali în fața legii, în care nimeni, nici chiar statul nu este mai presus de lege.

Statul de drept se caracterizează prin următoarele trăsături:
- este fundamentat pe supremația legii;
- presupune executarea și respectarea strictă a legilor de către toți;
- se prevede răspunderea reciprocă a statului și a cetățenilor, în limitele legii;
- sunt asigurate drepturile și libertățile cetățenilor;
- există o reală independență și separație a puterilor.

Pentru a garanta realizarea exigențelor statului de drept, este necesară respectarea următoarelor reguli:
- stabilirea unui statut suprem de care să se conducă puterea (Constituție);
- organizarea puterii și realizarea prerogativelor ei în condițiile și limitele stabilite de lege;
- unirea tuturor normelor juridice într-un sistem de unificare a legislației și conformitatea unor norme cu celelalte;
- consacrarea, garantarea și realizarea efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale;
- accesul liber la justiție și înfăptuirea justiției în numele legii de către instanțe judecătorești independente și imparțiale;
- respectarea regulilor din raportul cetățean-putere și viceversa;
- egalitatea tuturor în fața legii și a puterii;
- neretroactivitatea legilor mai aspre;
- pluralismul politic.

Un moment esențial care nu poate fi negat la examinarea problemei statului de drept este necesitatea necondiționată ca o lege să fie „legală". Ea nu trebuie să fie o expresie arbitrară a voinței unei anumite autorități, puteri sau a unui grup de indivizi. Legea trebuie să constituie o sinteză a intereselor întregului popor și o exprimare a unei voințe generale. O lege care ar legifera o nedrepŹtate constituie un abuz și nu are nimic comun cu statul de drept, fiind în contradicție directă cu însuși conceptul de drept.

Respectînd o accepțiune formală, raportată la țara noastră, se poate trage concluzia că Republica Moldova este un stat de drept, fiind consfințit expres prin norma constituțională de la art.l alin.(3), însă mai corect ar fi dacă vom afirma că Moldova tinde a se afirma ca stat de drept. întrucît doar prin existența textelor constituționale ce consacră elementele unui stat de drept, acesta nu se va crea de la sine. Crearea unui stat de drept este un proces, o operă comună a puterii supreme din stat, a puterii locale autonome și a fiecărui cetăŹțean în parte. Numai prin manifestarea unei voințe adevărate de a trăi într-un stat de drept, acesta va exista și va putea fi considerat ca atare.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles