Drept comercial - cursuri

5x puncte

categorie: Drept

nota: 5.91

nivel: Facultate

Principiile dreptului comercial

1. Autonomia de voință: - dreptul civil recunoaște libertatea contractuală – în interpretarea actelor juridice prevalează voința internă a contractanților, fundamentul fiind autonomia de voință.
• în dreptul comercial primează voința declarată, folosindu-se înscrisuri imprimate, contracte tip

2. Rolul aparinții (?): -[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Drept comercial - cursuri

Principiile dreptului comercial

1. Autonomia de voință: - dreptul civil recunoaște libertatea contractuală – în interpretarea actelor juridice prevalează voința internă a contractanților, fundamentul fiind autonomia de voință.
• în dreptul comercial primează voința declarată, folosindu-se înscrisuri imprimate, contracte tip

2. Rolul aparinții (?): - în dreptul comercial aparința este produsă de efecte juridice.

• în dreptul comercial necesitatea creditului determină o recunoaștere mult mai largă a efectelor aparinții, prin sacrificarea realității; exemple: titlurile comerciale de valoare, cambia pentru care legea impune anumite condiții de formă foarte riguroase pentru valabilitatea titlului

3. Ordinea publică: - în dpretul civil libertatea contractuală este țărmuită (?) de normele privind ordinea publică

* în dreptul comercial, ordinea publică ca limită a libertății contractuale cuprinde domenii mai largi (exemplu: contractul judecătoresc al constituirii societății comerciale verifică condițiile cerute pentru desfășurarea activității comerciale)

Principii specifice dreptului comercial recunoscute de doctrină:

1. în comerț actele juridice sunt cu titlu oneros;
2. în comerț întotdeauna banii sunt fructifuri (?);
3. în contractele comerciale, în caz de dubiu, se aplică reglementările ce favorizează circulația;
4. contractarea în favoarea celui de-al treilea este obișnuită.

Faptele de comerț

Articolul 3 Codul Comercial: legea consideră că faptele de comerț
Articolul 4 Codul Comercial: se consideră că faptele de comerț, în afară de acestea (în afară de cele de la articolul 3), celelalte contracte și obligațiuni ale unui comerciant, dacă nu sunt de natură civilă, nu rezultă din însuți actul (?).

Articolul 56 Codul Comercial: dacă un act este comercial numai pentru una dintre părți, toți contractanții sunt supuși legiii comerciale cu excepția dispozițiilor privitoare la persoana chiar a comerciantului și în cazurile în care legea ar dispune altfel.

Intră în categoria actelor, faptelor, operaținilor economice ce cad sub incidența dispozițiilor comerciale, următoarele:

1. contractele comerciale;
2. faptele licite – ca izvor de obligații ( îmbogățirea fără justificarea ......, gestiunea de afaceri, plata ........)
3. faptele ilicite săvârșite de comercianți în legătură cu activitatea comercială.

Doctrina și practica au recunoscut că unele fapte de comerț și alte activități și operațiuni comerciale nu sunt expres prevăzute în codul Comercial pentru că nu existau la vremea redactării acestuia:
- hotelăria
- televiziunea
- publicitatea
- producția de filme

Sunt considerate acte de comerț și activitățile organizate pe baza decretului lege 54/90, cu privire la activitatea de producere de mărfuri, de comercializare a lor, de executare de lucrări, prestări servicii. Legiuitorul în redactarea codului a avut mai mult în vedere aspectul economic decât cel juridic.

Natura juridică a unor acte și operațiuni

1. activitatea de educatție și învățământ – nu este activitate comercială. Activitatea instituțiilor de învățâmânt particular constituie prestări de servicii cu caracter intelectual de natură civilă.

2. activitatea ce constituie obiectul unei profesiuni liberale (exemplu: activitatea avocațională, medicală) – nu are caracter comercial în mod tradițional. Obiectul profesiei liberale constă în punerea la dispoziția celor interesați a cunoștințelor, competenței persoanelor ce exercită asemenea profesiuni. Acestia primesc în schimbul acestei activități onorarii, deci nu obțin profit.

3. jocurile de întrajutorare – sunt denumite diferit davă formează obiectul unei societăți – jocurile colective, circuit finaciar, jocuri distractive – nu se încadrează în categoria jocurilor de noroc admise de lege. Jocul de noroc presupune că în mod aleator, pe bază de hazard să i se atribuie unei persoane un câstig. Aceste jocuri presupun ca persoana respectivă să realizeze câștig pe bază de listă calculată matematic.

4. locatia de gestiune: potrivit legii 15/90 regia autonomă sau societatea comercială pot încheia cu persoane fizice sau juridice române sau străine contracte de locație de gestiune cu oblicația de gestionare a uzinelor, secțiilor, fabricilor. Locația de gestiune este faptă de comerț mixtă sau unilaterală. Actul are caracter comercial, iar litigiile ce rezultă din acestea au și ele caracter comercial.

5. operațiiunile fondului proprietății de stat (FPS) – instituție de drept public cu personalitate juridică în subordinea guvernului ce acționează pentru diminuarea implicării în economie a statului și autorității administrației publice, prin vânzarea acțiunilor acestora. FPS desfășoară o activitate comercială cu respectarea prevederilor legii 31/90.

Actele de comerț prevăzute la articolul 3: fapte de comertț obiective calificate astfel în funcție de natura lor și în unele cazuri de forma lor. Sunt 20 după o opinie limitativă, după alta – exemplif. (?).
Trăsătura comercială a acestor fapte – intermedierea (interpunerea în schimb) la care se poate adăuga carcterul speculativ.

Există 3 categorii:

1. operațiuni de intermediere în schimb asupra mărfii și titlurilor de credit
2. acte de intermediere în operațini de schimb purtând ? asupra muncii organizate
3. conexe/ accesorii – operațini de interpunere în schimb și circulație: - cupărarea și vânzarea comercială, potrivit articolului 3, punctul 1 legea condsideră ca fapte comerciale:

• cumpărarea de produse sau mărfuri spre a se revinde, fie în natură, fie după ce se vor fi lucrat sau pus în lucru ori numai pentru închiriere. Întră aici și cumpărarea spre revânzare de obligațiuni ale statului sau alte titluri de credit care circulă în comerț
• vânzarea de produse, vânzarea și închirierea de mărfuti în natură sau lucrate și vânzarea de obligațiuni ale statului sau alte titluri de credit. Când vor fi cumpărate în scop de revânzare sau închiriere.

Elementul esențial a cumpărării comerciale este intenția de revânzare, aceasta dă caracterul comercial contractului de vânzare-cumpărare.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles