Drept Roman - curs

5x puncte

categorie: Drept

nota: 9.96

nivel: Facultate

1. Fără a fi o distincție proprie științei dreptului roman, din considerente pedagogice se poate face o distincție între izvoarele formale ale dreptului roman și izvoarele materiale ale dreptului roman. Izvoarele formale ale dreptului roman reprezintă forma pe care normele juridice o îmbracă în momentul în care produc efecte juridice.

Această formă este strâns legată în opinia roma[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Drept Roman - curs

1. Fără a fi o distincție proprie științei dreptului roman, din considerente pedagogice se poate face o distincție între izvoarele formale ale dreptului roman și izvoarele materiale ale dreptului roman. Izvoarele formale ale dreptului roman reprezintă forma pe care normele juridice o îmbracă în momentul în care produc efecte juridice.

Această formă este strâns legată în opinia romanilor de organul care a emis respectivele norme juridice: cutumele provin de la strămoși (quod dicitur moribus constitutum), legile provin de la întregul popor (quod populus iubet atque constituit), plebiscitele provin doar de la plebe (quod plebs iubet atque constituit), senatul-consultul de la Senat (quod senatus iubet atque constituit), constituția imperială de la împărați (quod imperator decreto vel edicto vel epistula constituit), edictele de la magistrați (praetorum urbani et peregrini, aedilium curulium) iar jurisprudența (responsa prudentium) de la jurisconsulți (juris prudentes).

În funcție de sursa lor de validitate și de nevoile epocii, toate acestea s-au constituit într-o adevărată ierarhie a izvoarelor formale ale dreptului. Izvoarele materiale ale dreptului roman reprezintă acel întreg context economic, social și spiritual care a stat atât la baza apariției normelor juridice cât și a formei pe care au luat-o aceastea într-o epocă dată. De aici și concluzia că fiecărei mari perioade de dezvoltare a dreptului roman îi corespund anumite izvoare formale ale dreptului.

2. În epoca vechiului drept roman, cutumele au fost cel mai important izvor de drept, în epoca clasică au devenit un izvor formal subsidiar legii iar în epoca postclasică ele au revenit în forță sub forma dreptului vulgar.

3. Alături de cutumă și, treptat, deasupra acesteia începe să se afirme ca izvor de drept legea (lex). Lex are mai multe semnificații în dreptul roman. Din punctul de vedere al întinderii efectelor lor juridice, existau leges privatae ce vizau fie clauzele introduse de particulari într-un contract (lex contractus) fie statutul unei corporații (lex colegii) și leges publicae ce formulau reguli de conduită obligatorii cu caracter general.

Din punctul de vedere al organului ce a legiferat, lex se referea la legile votate de poporul roman (patricieni și plebe) care erau diferențiate de plebiscite ce erau votate doar de către plebe. Leges publicae se împărțeau, la rândul lor, în două categorii: leges rogatae și leges datae. Leges rogatae erau acele legi publice care erau votate de cetățeni în adunările populare în baza unei proceduri legislative strict reglementate. Leges datae erau legi emise de magistrați în baza unei delegații venite din partea poporului sau a Senatului.

Ele aveau în vedere organizarea teritoriilor nou cucerite, înființarea de colonii și acordarea cetățeniei romane. Legea celor XII Table a reprezentat cea mai importantă lege a dreptului roman reprezentând conform tradiției baza dreptului privat chiar și în epocile în care prevederile sale căzuseră de mult în desuetudine. Ea a reprezentat o așezare în scris a acelor cutume în vigoare pe care patricienii au dorit să le aducă la cunoștința plebeilor.

4. Edictul magistratului era o declarație publică pe care magistratul, în baza lui jus edicendi, o făcea la intrarea sa în funcție. Având un caracter pur politic la început, el dobândește, pe măsură ce atribuțiile judiciare ale magistraților se dezvoltă, caracterul unui program ce stabilea dispozițiile pe care aceștia urmau să le ia cu privire la organizarea instanțelor și la modul în care înțelegeau să soluționeze pricinile dintre cetățeni.

Redactat pe album, el era afișat în For și urma să fie aplicat de-a lungul întregului an al mandatului. Având în vedere importanța activității pretorului urban, edictul magistratului ca izvor al dreptului roman a fost identificat mai mult cu edictul pretorului urban iar dreptul creat de către acesta a primit denumirea de drept pretorian. Edictul pretorului urban a servit ca model pentru edictele pretorului peregrin și al guvernatorului de provincie, magistraturi ce au apărut în timp după cea a pretorului urban.

Totalitatea normelor și instituțiilor de drept ce au izvorât din activitatea acestor magistrați învestiți cu onoruri (honores) a purtat adesea denumirea de jus honorarium. Parte a acestui jus honorarium a fost și dreptul emanat de pretorul peregrin aplicat raporturilor dintre cetățeni și peregrini, cunoscut sub denumirea de jus gentium.

5. În epoca republicană, senatus-consultele emise de Senat nu repezentau un izvor de drept. Acordându-le însă putere de lege, împăratul Hadrian nu a urmărit decât să transforme senatus-consultele într-o modalitate proprie, indirectă, de legiferare. Cu timpul, având în vedere sursa lor reală, senatus-consultele au început să se numească oratio principis. Pe măsură ce autoritatea imperială a sporit, în sec. III senatus-consultul, ca mijloc indirect de legiferare al împăratului, va dispărea în favoarea legislației imperiale.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Drept

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles