Dragonul komodo

3x puncte

categorie: Biologie

nota: 9.78

nivel: Facultate

Referat despre Dragonul komodo
2.Modul de viata al dragonului Komodo
Prima intrebare legata de morfologia dragonilor este cat de mult pot sa creasca? Cel mai amre exemplar avea lungimea de 3.13 metri si cantarea 166 kg. Desi dragonii pot sa alerge la viteze de peste 20 de km/h, strategia de prada se bazeaza in mare parte pe trucuri si pe forta. Astfel, el poate astepta ore intregi [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dragonul komodo

Referat despre Dragonul komodo
2.Modul de viata al dragonului Komodo
Prima intrebare legata de morfologia dragonilor este cat de mult pot sa creasca? Cel mai amre exemplar avea lungimea de 3.13 metri si cantarea 166 kg. Desi dragonii pot sa alerge la viteze de peste 20 de km/h, strategia de prada se bazeaza in mare parte pe trucuri si pe forta. Astfel, el poate astepta ore intregi pana cand apare prada, un cerb, o capra sau orice prada. Dragonii pot observa obiecte de la o distanta de 300 de metri departare, simtul vazului jucand un rol important in vanatoare, in special datorita faptului ca ochii sunt mai eficienti la detectarea unor miscari decat la aproximarea distantei. Retinele dragonilor contin doar cristalin pentru a putea distinge culorile, dar au o vedere destul de slaba in lipsa luminii.

Intai s-a crezut ca dragonii nu poseda simtul auzului, dar studiile specialistilor au contrazis aceasta ipoteza. S-a descoperit ca dragonii aud pe o arie relativ restransa sunete intre 400-2000 Hz (oamenii percep sunete intre 20-20 000 Hz). Motivul pentru care dragonii au auzul atat de slab este ca poseda un singur os(ciocanelul) pentru transmiterea vibratiilor sonore de la membrana timpanica la organul responsabil cu perceptia sunetului in urechea interna. Astfel, dragonii nu pot capta sunete la frecvente extreme(un sunet slab si jos, respectiv un tipat ascutit). Vazul si auzul sunt folositoare dar rolul esential in prinderea prazii il ocupa simtul olfactiv. Dragonii poseda o limba lunga si bifurcata, de culoare galbena. Atunci cand limba iese in exterior, papilele gustative vin in contact cu aerul , iar cand aceasta revine in caviatea bucala, intra in contact cu niste organe specializate, numite “organele lui Jacobson”. Acestia reprezinta niste analizatori chimici care detecteaza prada recunoscand concentratia de molecule din aer. Acest sistem, impreuna cu o locomotie cu totul aparte ce consta in balansarea corpului dintr-o parte intr-alta il ajuta la localizarea undelor odorifere ce pot fi captate de la cel mult 4 km departare, atunci cand conditiile atmosferice sunt normale.

Dupa ce si-au detectat prada, dragonii se misca foarte incet in directia. Komodo isi face simtita prezenta victimei atunci cand se afla la circa 1m distanta de aceasta. Atunci cand Komodo ataca este de neoprit. Atunci cand are de-a face cu o prada de statura mai mare, Komodo ataca membrele pentru a imobiliza prada, iar atunci cand prada este mai mica, Komodo ataca de obicei in portiunea gatului, sansele de scapare ale prazii fiind teoretic infime. Strategia este simpla: a insfaca bine prada si a o rupe in mai multe bucati. Acest lucru este asigurat de niste gheare foarte puternice cu o musculatura foarte bine dezvoltata. Cu toate astea, dintii sunt arma cea mai periculoasa a lui Komodo; acestia sunt mari, curbati, fiind capabili sa sfasie tesuturile cu eficienta unei ferastrau.

S-a descoperit ca maxilarele prezinta in zona inferioara numeroase bacterii si astfel, chiar daca prada reuseste sa scape, nu va supravietui pentru mult timp(maxim o saptamana). S-a vazut insa ca dragonii sunt imuni la aceste bacterii letale, observatiile fiind facute in urma luptei intre mai multi indivizi. Muschii foarte bine dezvoltati ai falcilor si cei care captusesc gatul permit inghitirea unor bucati mari de carne dintr-o singura inghititura. Observatiile facute asupra unui individ Komodo au pus in lumina faptul ca acesta poate consuma in aproximativ 15 minute 30-35 kg de carne. Astfel se explica existenta unor articulatii deosebit de mobile, cum este cea din zona intramandibulara care deschide falca inferioara foarte mult permitand aceste inghitiri. Stomacul se extinde foarte usor, permitand consumarea unei cantitati ce reprezinta 80% din greutatea corpului o singura data.

Marile mamifere carnivore, cum sunt leii nu consuma circa 25-30% din prada, aceasta constand in intestine, schelet si altele. Spre deosebire de acestea, Komodo se hranesc mult mai eficient, inlaturand doar 12% din prada, deoarece se hranesc si cu oase. Ei consuma si intestinele, dupa ce au eliminat continutul, eliminand astfel materiile fecale din hrana. In acest fel, pentru a nu fi consumati de indivizii maturi, dragonii cei mai mici se tavalesc prin materiile fecale pa care Komodo le evita. Desi masculii au intotdeauna tendinta de a se hrani mai bine si de a deveni mai solizi, nu exista nici o deosebire morfologica intre sexe cu exceptia aranjarii orificiilor cloacale si genitale. A deosebi un mascul de o femela s-a dovedit a fi o adevarata bataie de cap pentru specialisti si chiar si pentru Komodo.

Atunci cand se intalnesc mai multi indivizi au loc si imperecherile. Sezonul de imperechere are loc intre lunile mai-august. Ca la majoritatea speciilor, pot aparea lupte infocate intre mai multi masculi pentru o femela. Folosindu-si coada, masculii se lupta in pozitii ridicate, apucandu-si cu membrele anterioare pentru a-si impinge adversarul la pamant. In aceste lupte se varsa mult sange, iar cel invins fuge sau ramane nemiscat. Cel invins initiaza un adevarat ritual de “curtare a femelei” atingand usor cu limba botul femelei si apoi intreg corpul. Locurile cele mai favorabile sunt tamplele si partea posterioara a membrelor. Stimularea este atat tactila, cat si chimica prin secretiile glandelor din piele. Inaintea copulatiei, masculul trebuie sa scoata o pereche de hemipenisuri aflate in regiunea orificiului cloacal, la baza cozii.

Femela Komodo isi va depune ouale in septembrie. Acest interval indelungat are rolul de feri ouale de caldurile sezonului uscat. In aditie, ouale nefertilizate au o a doua sansa de fertilizare. Femela isi depune ouale in gropi sau in pantele colinelor sau chiar in cuiburile pasarilor Megapode. In timpul incubatiei femele stau in cuib protejandu-si ouale impotriva pradatorilor. Noii nascuti cantaresc mai putin de 100 de grame si au numai 40 cm lungime. Desi o femela dragon depune circa 25-28 de oua, majoritatea sunt consumati de pradatori. Acestia se hranesc cu insecte, soparle mici, serpi si pasari. La varsta de cinci ani, cantaresc 25 de kg si masoara 2m lungime. La aceasta varsta, regimul se schimba odata cu necesitatile, Komodo hranindu-se cu rozatoare, maimute, capre si caprioare. Gradul de crestere scade apoi, un Komodo ajungand la cel mult 30 de ani.

3.Un viitor imprevizibil
Din anul 1910, de cand a fost descoperit de catre specialisti, s-au facut 15 expeditii in care s-au sacrificat sute de indivizi Komodo in numele stiintei. Treptat, Komodo a devenit o specie rara. Cele mai recente estimari sugereaza faptul ca au mai ramas mai putin de 3500 de exemplare in cadrul complexului natural “Komodo Island National Park”. In prezent, dragonul Komodo se numara printre speciile vulnerabile, fiind declarata o specie protejata de lege in urma Conventiei Internationale pentru Speciile Faunei si Florei salbatice. In ultimii 20 de ani, Komodo au avut de infruntat multe dificultati, Disparitia dragonilor din insula Padar s-a datorat in mare parte braconajului principalei sale hrane: cerbii. O alta problema a existentie dragonilor o reprezinta oamenii, care afecteaza prin popularea insulelor. Astfel, populatiile de Komodo sunt nevoite sa migreze in alte teritotii pana la extinctie. S-a observat ca in ultimii 20 de ani peste 150 de kilomentri din coasta nord-vestica a insulei Flores a fost afectata de populatia umana.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Biologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles