Doua loturi - nuvela

2x puncte

categorie: Romana

nota: 9.76

nivel: Gimnaziu

Nuvela este specia literara epica in proza, cu un singur fir narativ, urmarind un conflict unic, iar personajele – nu prea numeroase – sutn caracterizate succint, în funcție de contributia lor la desfasurarea actiunii.

În nuvela, accentul este pus mai putin pe actiune și mai ales pe definirea personajului.Nuvela este de intindere mai mare decat povestirea și mai scurtă [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Doua loturi - nuvela

Nuvela este specia literara epica in proza, cu un singur fir narativ, urmarind un conflict unic, iar personajele – nu prea numeroase – sutn caracterizate succint, în funcție de contributia lor la desfasurarea actiunii.

În nuvela, accentul este pus mai putin pe actiune și mai ales pe definirea personajului.Nuvela este de intindere mai mare decat povestirea și mai scurtă decat romanul.
................................

Nuvela începe cu intriga, momentul cautarii febrile a biletelor de loterie, de catre Lefter Popescu și consoarta sa, deoarece barbatul le ratacise si timp de trei zile soții Popescu au rasturnat casa pentru a le cauta.

Episodul urmator il constituie expozitiunea prin retrospectiva, in care autorul, care este si narator, explica in mod direct cititorului, la timpul trecut, imprejurarile cumpararii acestor bilete.El precizeaza, totodata, locul desfasurarii actiunii, în Bucuresti, și timpul, intr-o toamna, de la inceputul secolului al XX – lea.

În urma cu mult timp, d. Popescu, functionar marunt la un minister din Bucuresti, cumparase două bilete de loterie, cu bani imprumutati de la d. Capitan Pandele, din superstitie.

Desfasurarea actiunii începe în momentul in care Lefter îsi aminteste ca biletele rau în jacheta cenusie, cu care fusese imbracat atunci cand le cumparase.Doamna Popescu daduse insa haina cu pricina unei chivute și luase pe ea zce farfurii.Enervat la culme, Lefter Popescu, după ce sparge farfuriile, pleaca impreuna cu d.capitan Pandele, comisarul Turtureanu și doi sergenti în mahalaua Farfuragiilor, ca sa recupereze biletele din jacheta cenusie.Tigancile neaga zgomotos ca ar fi gasit vreun bilet, insa Lefter, convins ca este mintit, descoase jacheta, dar nici urma de bilete.Comisarul Turtureanu, cointeresat si el cu cinci la suta din castig, le aresteaza pe cele trei chivute, cu intentia de a le interoga la sectie.

Lefter Popescu este nevoit sa se intoarca la serviciu, intrucat seful lui lui , d. Georgescu, il intalnise la berarie și ii reprosase ca a absentat de la minister mintind ca este bolnav.Cautand niste acte în sertarul biroului, are parte de o fericire deplina, deoarece gaseste biletele de loterie, aceasta secventă constituind punctul culminant.D. Popescu se duce la banca sa depuna biletele, dar verificarea numerelor pe listele oficiale ale celor două loterii declansazează drama:fiecare bilet este castigator pentru cealaltă loterie și „viceversa!”.Cuprins de o furie rară margini, el devine vanat de manie, rostește invective la adresa autoritatilor și face o criza de nerci vecina cu nebunia.

Caragiale imagineaza un deznodamant lacrimogen, pe care l-ar fi scris un autor de povesti siropoase:madam Popescu s-ar afla într-o manastire, unde adună cioburi de farfurii, iar d. Popescu ar fi vazut umbland prin Bucuresti, soptind blajin „viceversa!”.Dar Caragiale nu face parte dintre acei scriitori și recunoaste ca nu stie ce s-a mai intamplat cu familia Popescu.

Personajele nuvelei, nu prea numeroase, sunt caracterizate succint, prin modalitatile specifice lui I.L.Caragiale:sursele comicului și introspectia psihologică.

Lefter Popescu, pe numele adevarat Eleutheriu Popescu, este personajul principal din uvelă, simbolizand pe omul obisnuit, care este predestinat sa duca o viata modesta ca slujbas marunt si umil, statut sugerat si prin comicul de nume:”Popescu” atat de banal și oarecare și „Lefter”, ce semnifică destinul sau de om fără noroc de bani.

El traieste un moment dramatic relevat de situatia unică iesita din comun, aceea de a fi castigatorul premiului cel mare, cu două bilete de loterie, care declansează – indirect – toate reactiile si starile lui interioare.Nuvela fiind realistă și psihologică, Lefter Popescu nu este contruit ca un personaj cu trasaturi caracteriale concrete, precise și tradiționale, ci este introspectat psihologic, fapt ce genereaza și situatia tragică din final.La inceput, eroul este agitat și obosit psihic, apoi se revigoreaza brusc, atunci cand crede că își aduce aminte că a pus biletele în jacheta cenusie.Devine „crunt”, impulsiv și violent cu țingăncile banuite de furt.Se simte confuz și deprimat cand nu gaseste biletele și își pierde definitv controlul.Toate aceste stari emoționale reies din caracterizarea indirectă, prin faptele, actiunile și comportamentul personajului.

La berarie, starea depresivă se sccentueza în momentul în care citeste în gazetă stirea că în șase luni banii vor intra în fondurile loteriilor.Starea sa este redată direct, prin autocaracterizare:”Ti-ai gasit! Eu și noroc!”.

Tot zbuciumul interior, penduland între fericire și disperare, între bucurie și deznadejde, duce inevitabil la prabusirea psihologică a personajului care nu-și poate depasi condiția umilă și banală a omului oarecare, sortit să ramnă un anonim în lumea asta.

Personajele secundare – capitanul Pandele și chivuțele – precum și cele episodice – doamna Popescu, comisarul Turtureanu și d.Georgescu – au un rol bine determinat în construirea conflictului și in reliefarea starilor sufletesti ale personajului principal.

Stilul lui Caragiale este și in aceasta nuvela inconfundabil și ilustrat cu maiestria inegalabila din schitele, comediile și tragediile sale.Nuvela „Doua Loturi” combină elementele comice cu cele tragice, din care reiese, de altfel, și drama psihologică a personajului.

Reacțiile și comportamentul prsonajelor sunt atent observate de Caragiale, printr-o introspectie psihologică ce dovedeste o profundă cunoastere a firii umane.

Tragismul este ilustrat indirect, prin descrierea starilor lui Lefter Popescu, ce penduleaza intre speranta și deznadejde, de la „sfaramat de oboseală” la „fata luminată de raza adevarului”, de la „ganduri peste ganduri ii clocotesc în cap” la linistea interioara deplina, apoi, in final, cand „se face vanat ca ficatul”.
Doamna Popescu este inspaimantata de eventuala reactie a sotului și aceasta stare este descrisa prin enumeratia de verbe sugestive:”se turburs, se rosea, se-ngalbenea”...

Comicul este ilustrat mai ales prin numele strazilor și al personajelor – comicul de nume – prin comicul de situații în care sunt puși eroii, precum și prin limbajul acestora – comicul de limbaj – sugestiv pentru comicul de caracter.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles