Diviziunea mondiala a muncii si ciucuitul economic mondial

3x puncte

categorie: Economie

nota: 8.24

nivel: Facultate

Piata mondială. Comertul international
Conceptul de piată mondială defineste în sens larg totalitatea raporturilor de vânzare-cumpărare de mărfuri, servicii, tehnologii etc. dintre agentii economici participanti la circuitul economic mondial de valori materiale, spirituale si bănesti. În sens restrâns, termenul de piată mondială se asociază tranzactiilor cu un anumit produs, serviciu ori va[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Diviziunea mondiala a muncii si ciucuitul economic mondial

Piata mondială. Comertul international
Conceptul de piată mondială defineste în sens larg totalitatea raporturilor de vânzare-cumpărare de mărfuri, servicii, tehnologii etc. dintre agentii economici participanti la circuitul economic mondial de valori materiale, spirituale si bănesti. În sens restrâns, termenul de piată mondială se asociază tranzactiilor cu un anumit produs, serviciu ori valori bănesti, distingându-se, de pildă, piata mondială a tractoarelor, automobilelor, masinilor de aschiat metale, calculatoarelor, cerealelor, cafelei, zahărului etc. sau piata mondială a capitalurilor, fortei de muncă, schimburilor valutare. Notiunea de piată se utilizează, adesea, si în sens geografic, vorbindu-se de piata europeană, nord-americană, asiatică etc. In literatura de specialitate întâlnim, de asemenea, notiunea de piată caracteristică, avându-se în vedere aria geografică prin care se dertlează cea mai mare parte a actelor de vânzare cumpărare a unui produs, serviciu, ori valute. în ciuda unei evidente segmentări, determinată de tipurile de specializare economică internatională, de factori naturali, geografici si institutionali, piata mondială are un caracter unic.

Legitătile economiei marfaro - bănesti -valoarea, pretul, cererea si oferta, concurenta, calitatea, marca de fabrică etc. - îsi impun întotdeauna forta lor obiectivă în toate segmentele acesteia. Comertul international reuneste totalitatea fluxurilor de mărfuri si servicii care se derulează pe piata mondială. In componenta comertului mondial intră, pe de o parte, comertul cu mărfuri, iar pe de altă parte, schimburile internationale cu servicii, cunoscute si sub numele de „comert invizibil". Această notiune sugerează specificitatea operatiilor ce-I sunt proprii - vânzări-cumpărări de brevete, licente, know-how, transporturi si telecomunicatii, asigurări, dobânzi, venituri provenite din munca în străinătate etc. Acestea nu pot fi sesizate vizual si certificate în punctele vamale ale statelor, cu toate că substanta lor materială si valoarea lor sunt pe deplin reale si comensurabile. De-a lungul timpurilor, dar mai ales în ultimele decenii, comertul international a cunoscut mari prefaceri. Se remarcă, înainte de toate, dinamismul său accentuat.

S-au produs mutatii considerabile în structura fizică si în orientarea geografică a exporturilor si importurilor mondiale. In a doua jumătate a secolului XX, ponderea produselor de bază (agricole si mineraliere) în comertul mondial a scăzut de la 65% la 25%>, crescând în mod corespunzător partea produselor industriale (de la 25% la 75%);
comertul international a dobândit astfel un pronuntat caracter industrial, nomenclatorul produselor schimbându-se la intervale de timp tot mai scurte.

Ierarhia marilor exportatori si importatori mondiali de mărfuri si servicii s-a structurat în asa fel încât s-a ajuns ca, în prezent, 20 de tări (din 200) să deŃină 85,4% din exporturile mondiale si 80,9% din importuri. Pe primele locuri, între exportatori, se situează S.U.A. (12,6%), Germania (9,4%>), Japonia (7,1%), Franta (5,3%>), Marca Britanic (5,2%). Aceleasi Ńări se află si în fruntea listei importatorilor mondiali.

Comertul cu servicii a devansat cresterea comertului cu mărfuri. Exporturile si importurile mondiale de servicii au înregistrat un ritm mediu anual de 8%, atingând chiar 13%, crestere medic anuală, în cazul transporturilor, 15% la turism si 16% la alte servicii comerciale (financiarbancare, de asigurări, informatice etc).

Fluxul mondial al capitalului. Investitiile externe
Fluxurile internationale de capital pe termen lung îmbracă mai multe forme: credite bancare; investitii externe directe; plasamente în hârtii de valoare (actiuni, obligatiuni, bonuri de tezaur); transferuri publice concesionale; credite si ajutoare oferite de institutii financiare internationale. Termenul de rambursare a acestor împrumuturi este de până la 20 de ani, pe termen lung, si până Ia 5-8 ani, pe termen mediu. Fluxurile de capital pe termen scurt sunt constituite îndeosebi din operatiuni speculative cu „capitaluri fierbinti" aflate în căutarea de plasamente avantajoase pe perioade reduse de timp, în functie de ratele dobânzii bancare si cursurile de schimb valutar.

Efectuate, mai întâi, de bănci transnationale, precum si de alte fonduri „specializate" în speculatii conjuncturale, aceste plasamente se fac în bonuri ale trezoreriilor statelor, obligatiuni si actiuni ale companiilor, cumpărarea de valute, etc. în scopul revânzării lor, speculându-se diferentele de preturi existente în momentele cumpărării si vânzării si penuria de resurse ale unor companii publice si private ori trezorerii nationale aflate în momente de mari dificultăti financiare. în perioada intrării într-o tară, ele înviorează artificial conjunctura pe pietele monetarfinanciare, fenomen care, neavând conditii să penetreze spre economia reală, rămâne efemer, transformându-se, în momentul părăsirii bruste a pietei respective, într-o puternică criză financiar-bancară cu implicatii de contagiune în economia zonală si, uneori, chiar asupra întregii economii mondiale.

Investitiile externe directe reprezintă plasamente de capital pe termen lung pentru înfiintarea de noi firme, pentru achizitionarea altora existente prin cumpărarea pachetului de actiuni de control, precum si pentru sustinerea fuziunilor între firme, a creării de societăti mixte.

Fluxul valutar international
Fluxul (piata) schimburilor valutare reprezintă ansamblul raporturilor care se desfăsoară între agentii economici în legătură cu tranzactiile de vânzare-cumpărare de valută. Piata schimburilor valutare este interfata celorlalte piete si fluxuri ce alcătuiesc circuitul economic mondial. Piata bunurilor si serviciilor generează fluxuri inverse de încasări si plăti în valută. Miscarea internatională a capitalurilor nu se poate realiza dacă acestea nu dobândesc o formă valorică acceptată pe plan international, iar aceasta nu poate fi decât valuta. îmbrăcând forma de valută, banii nationali devin mijloace de încasări si plăti internationale, bani universali - întruchipare a valorii date de utilitatea activitătii umane, a avutiei si puterii.

Functionarea pietei valutare internationale presupune drept conditie esentială convertibilitatea monedelor nationale. In acceptiunea statutului FMI, convertibilitatea reprezintă dreptul rezidentilor si nerezidentilor de a schimba moneda natională cu o monedă străină prin vânzare-cumpărare tară nici o restrictie. în prezent, nu toate monedele nationale sunt convertibile. La rândul lor, cele convertibile prezintă diferite grade de convertibilitate:
a) convertibilitate limitată internă, care exprimă capacitatea monedelor nationale de a se schimba numai în interiorul unei tări, în anumite conditii, pe valuta intrată în tara respectivă;
b) convertibilitate deplină sau oficială, care înseamnă posibilitatea schimbării monedei nationale pe alte monede nationale prin eliminarea relativ totală a restrictiilor si a conditionărilor în folosirea monedelor respective;
c) convertibilitate totală a unor monede liber utilizabile, tară nici o restrictie, pe cele mai importante piete monetare.

Etalonul monetar este o valoare materială ori imaterială adoptată conventional ca bază a sistemului monetar, prin care se defineste valoarea monedelor. Până la primul război mondial a functionat etalonul aur-monedă (GoldExchange Specie), caracterizat prin: emisiunea si circulatia liberă a monedelor de aur; exportul si importul liber al aurului sub formă de monedă si lingouri; cursul valutar se stabilea prin compararea continutului în aur al fiecărei monede cu cel al monedelor altor tări. în anii primului război mondial, convertibilitatea monedelor în aur a fost suspendată, încetând ulterior si functionarea etalonului aur-monedă.

In perioada interbelică, s-a conturat un nou etalon: aur -devize''-, consacrat prin acordurile Conferintei Monetare tinute la Bretton Woods în 1944. Noul aranjament monetar international se caracteriza prin adoptarea etalonului aur-devize. Dolarul SUA a fost definit printr-o greutate invariabilă de aur (0,888671 grame), pretul oficial al unciei de aur fiind stabilit la 35 dolari. S-a hotărât practicarea unor cursuri valutare fixe pe baza paritătilor declarate oficial si exprimate în aur sau dolari SUA. în raport cu paritatea oficială, cursul monedei nationale putea să oscileze cu ±1 %. Depăsirea acestei limite impunea interventia pe pietele valutare, prin vânzare-cumpărare de monedă.

Lichiditatea internatională oficială reprezintă ansamblul resurselor de care dispun autoritătile monetare pentru a finanta deficitele balantei lor de plăti. Ele includ devize, pozitii de rezervă la FMI, DST si stocul de aur. Lichiditătile internationale private sunt constituite din depozite de valute plasate în bănci situate în afara teritoriului sau jurisdictiei tării de origine a monedei în scopul valorificării lor continue si la parametri de profitabilitate ridicati prin evitarea reglementărilor mai rigide de pe pietele proprii. întro
primă etapă, lichiditătile internationale private au îmbrăcat exclusiv forma eurodolarilor pentru a se trece ulterior la eurodevize – reprezentând depozite în dolari , mărci, yeni, franci francezi, lire sterline. Piata eurodevizelor este definită de FMI drept o piată internatională „off shorre" a monedelor celor mai puternice tări industrializate.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles