Diversitatea sistemelor constitutionale contemporane si criterii de tipologizare a acestora

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 8.82

nivel: Facultate

În epoca contemporana, în afara Statelor Unite ale Americii, care au
fundamentat în doctrina constitutionala si au institutionalizat pentru prima oara sistemul prezidential, au adoptat acest regim numeroase state ale Americii Latine, precum si unele state africane. în 1958, Franta a instaurat un regim semiprezidential, ale carui caracteristici au fost accentuate prin Reforma constitutionala[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Diversitatea sistemelor constitutionale contemporane si criterii de tipologizare a acestora

În epoca contemporana, în afara Statelor Unite ale Americii, care au
fundamentat în doctrina constitutionala si au institutionalizat pentru prima oara sistemul prezidential, au adoptat acest regim numeroase state ale Americii Latine, precum si unele state africane. în 1958, Franta a instaurat un regim semiprezidential, ale carui caracteristici au fost accentuate prin Reforma constitutionala din 1962. Dupa prabusirea regimurilor politice totalitare comuniste, o serie de state, printre care si România, au adoptat sistemul constitutional semiprezidential.

În general, regimurile prezidentiale se caracterizeaza prin urmatoarele
trasaturi:
a) puterea executiva este încredintata prin Constitutie presedintelui
învestit, totodata, cu largi responsabilitati în conducerea generala a statului;
b) presedintele este ales prin vot universal, egal, direct si secret pentru un mandat a carui durata variaza de la un sistem constitutional la altul (de exemplu, 4 ani în Statele Unite ale Americii); procedura alegerii presedintelui este, din punct de vedere al reprezentativitatii, similara cu cea prevazuta pentru alegerea parlamentului. în acest fel, presedintele detine o pozitie egala cu cea a parlamentului, în ceea ce priveste reprezentarea
Natiunii.
c) presedintele nu poate dizolva parlamentul, iar acesta nu poate
revoca sau demite pe presedinte. Imposibilitatea revocarii nu înlatura
posibilitatea punerii sub acuzare a sefului statului de catre parlament pentru anumite fapte si potrivit unei anumite proceduri.
d) ministrii nu raspund politic pentru activitatea guvernamentala pe
care o desfasoara, în fata parlamentului.

Aceste trasaturi caracterizeaza în special modelul prezidential american. Unele dintre ele nu se regasesc întocmai în alte sisteme
considerate prezidentiale. în practica, sistemul prezidential a fost aplicat în variante ce i-au denaturat continutul. în statele Americii de Sud, de pilda, este evidenta o preponderenta constitutionala a presedintelui, dar de cele mai multe ori, echilibrul de forte s-a înclinat în favoarea sefilor marilor comandamente militare. De aici si traditia pudurilor militare în spatiul politico-geografic al Americii de Sud. în statele africane care au grefat modelul prezidential
american pe traditiile organizarii politice tribale - incomplet atenuate de stapânirea coloniala - parlamentul are în general un rol mai redus; presedintele este în unele cazuri si seful Guvernului, ceea ce îi confera prerogative dictatoriale, asemanându-1 sefilor de trib din perioada anterioara colonizarii.

Separatia supla si colaborarea puterilor caracterizeaza sistemul
parlamentar. Radacinile sale istorice se afla în sistemul constitutional britanic. Caracteristica esentiala a acestui sistem consta în gradul înalt de interferenta între Parlament si componentele sale, pe de o parte (adunari/camere; comisii parlamentare) si Guvern, pe de alta parte. Intre cele doua puteri exista o colaborare strânsa, în general armonioasa (în principiu, sunt excluse conflictele între seful statului si parlament).

In afara colaborarii armonioase si a echilibrului între puterea legislativa si cea executiva, sistemul parlamentar se caracterizeaza prin:
a) alegerea presedintelui republicii de catre parlament; aceasta trasatura este evidenta doar în formele de guvernamânt republicane.
b) raspunderea politica a membrilor Guvernului si a acestuia în
întregul sau, fata de parlament.
c) învestirea sefului statului (monarh sau presedinte de republica) cu
atributii limitate privind conducerea efectiva a statului. Seful statului nu-si asuma raspunderea politica, putând însa sa fie sanctionat de parlament, potrivit unei proceduri speciale, doar pentru anumite fapte: înalta tradare, violarea Constitutiei si a legilor.
d) prerogativele constitutionale conferite executivului ca în anumite
conditii prevazute expres si limitativ în legea fundamentala sa dizolve
parlamentul. Dizolvarea parlamentului nu este, însa, o sanctiune aplicata acestuia, ci o cale de rezolvare a unui conflict între Parlament si Guvern. în general, actorii politici - seful statului, parlamentul (presedintii celor doua camere, liderii grupurilor parlamentare), Guvernul, sefii de partide detin instrumentele politice si juridice pentru a preveni crizele si tensiunile sociale,
starile conflictuale generate de inapetenta sau chiar refuzul unei parti de a colabora sau de a fi cooperanta în cautarea unei solutii constitutionale pentru rezolvarea unei anumite probleme.

In ultima instanta, se poate recurge la noi alegeri generale pentru formarea unui nou parlament si a unei noi echipe guvernamentale. În practica sociala sunt întâlnite diferite variante de regim parlamentar
mai mult sau mai putin departate de modelul original. Prin simplificarea metodologica, pot fi identificate urmatoarele trei
posibilitati constitutionale de deformare a modelului clasic de regim
parlamentar:
a) preponderenta câstigata de guvern, într-o evolutie constitutio
nala îndelungata, fata de parlament. Caracteristica acestei „defor
mari" sau resortul constitutional al functionarii unui asemenea regim
consta în dizolvarea parlamentului si organizarea alegerilor parlamen
tare anticipate în caz de divergenta între guvern si parlament sau al
imposibilitatii de rezolvare a unei probleme de interes national major,
în care cele doua structuri au pozitii opuse. Noul parlament, ca si noul
guvern, care va fi format potrivit rezultatelor alegerilor anticipate, vor încerca sa iasa din impasul ce a blocat actorii politici precedenti.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles