Distributia veniturilor inegalitatile economice si inegalitatea veniturilor

3x puncte

categorie: Economie

nota: 7.92

nivel: Facultate

Bunurile publice se caracterizează printr-o serie de trăsături care le disting de bunurile private, si anume:
1) fiecare individ din societate beneficiază direct si personal ele bunul public;
2) consumul de bunuri publice este nediferentiat: calitatea bunului public este aceeasi pentru orice consumator;
3) consumul de bunuri publice este neconcurential: nu există nici o res[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Distributia veniturilor inegalitatile economice si inegalitatea veniturilor

Bunurile publice se caracterizează printr-o serie de trăsături care le disting de bunurile private, si anume:
1) fiecare individ din societate beneficiază direct si personal ele bunul public;
2) consumul de bunuri publice este nediferentiat: calitatea bunului public este aceeasi pentru orice consumator;
3) consumul de bunuri publice este neconcurential: nu există nici o restrictie privind accesul la bunul public (cu toate
acestea, coruptia si birocratismul pot introduce anumite elemente de concurentă în legătură cu procurarea bunului public);
4) consumul de bunuri publice este indivizibil;
5) consumul de bunuri publice este simultan: indivizii beneficiază de bunul public în acelasi timp;
6) bunurile publice sunt repartizate de către autoritatea publică, statul. Protectia socială este unul dintre cele mai importante bunuri publice din societatea modernă, de aceea, toate statele caută cele mai bune solutii de asigurare a protectiei sociale în conditiile functionării economiei de piată.

Argumentul pietei libere
Se poate spune, la prima vedere, că există o contradictie ireconciliabilă între necesitatea de asigurare a conditiilor de functionare a economiei de piată, pe de o parte, si necesitatea de a asigura o protectie socială decentă, în acord cu drepturile fundamentale ale omului, precum si cu traditiile, religia si mentalitătile populatiei, pe de altă parte. într-adevăr, mecanismele economiei de piată nu operează cu concepte cum concepte de natură mai degrabă etică decât economică. în acest sens, în literatura de specialitate se tratează trăsăturile asa-numitului „argument al pietei libere”.

Argumentul pietei libere este caracterizat de câteva atribute, nu toate fiind consistente din punct de vedere logic. în primul rând, el este întotdeauna individual, în sensul că orice actiune
socială trebuie să fie sanctionată de vointa indivizilor rationali care compun societatea. Contemporană cu această filozofie individualistă este ideea lockeană, care afirmă că oamenii au un drept inviolabil de a păstra ceea ce au dobândit. Conform acestui punct de vedere, nici o autoritate exterioară nu are dreptul de a expropria aceste agonisiri prin impozite.

A. Ipoteza rationalitatii
Argumentul pietei libere sustine că agentii economici si sociali sunt rationali în ceea ce priveste cunoasterea perfectă a preferintelor lor si sunt capabili să facă toate calculele necesare pentru a-si urmări în mod eficient interesele. Această ipoteză a rationalitătii a fost dusă, recent, la extrem, de către scoala asteptărilor rationale. Această ipoteză are două componente - maximizarea utilitătii si egoismul. Conform primei componente, agentii economici si sociali iau decizii care le asigură satisfactia maximă.

Conform celei de-a doua componente, agentii economici si sociali evaluează orice situatie socială (de exemplu, distributia venitului) în termenii propriei alocări de bunuri, ignorând urmările pe care interventia statului le-ar putea avea pentru alocările altor agenti. Adam Smith sustinea că nimic în afara egoismului nu este necesar pentru ca societatea să obtină rezultate sociale optime. Ipoteza egoismului nu neagă posibilitatea comportamentului orientat social între agentii sociali rationali. Ea stabileste doar că acest comportament nu este o conditie nici necesară, nici suficientă pentru piete, în vederea maximizării bunăstării sociale.

B.Ipoteza concurentei perfecte
Ipoteza rationalitătii, coroborată cu ideea existentei unui număr mare de agenti economici, cunoscută ca ipoteza concurentei perfecte, exprimă imaginea unei economii fictive, compusă din indivizi izolati, urmărindu-si propriul interes, fără a lua în considerare modul în care actiunile lor afectează viata altora. Argumentul pietei libere este fie utilitarian, fie paretian si este directionat pe criterii de eficientă, sub aspectul calculelor. Dacă individualismul impune ca, în adoptarea deciziilor sociale, să fie luate în calcul doar preferinŃele individuale, atunci aceste preferinte trebuie să fie agregate. De exemplu, în analiza cost-beneficiu a proiectelor sociale, costurile si beneficiile sunt însumate pentru a vedea dacă proiectul poate fi initiat.

Dacă se utilizează un standard utilitarian, intensitătile preferintelor (eventual, exprimate în monedă) sunt însumate pur si simplu. Dacă se utilizează un standard paretian se va selectiona doar alternativa care este aleasă în unanimitate de către întreaga societate. De pildă, dacă societatea trebuie să construiască o sosea care ar trebui să treacă fie prin zona unei colonii de păsări, fie prin vecinătatea suburbană, decizia va fi determinată de modul în care fiecare grup interesat - naturalisti, respectiv rezidentii suburbani - va fi dispus să plătească mai mult pentru a obtine modificarea favorabilă a localizării soselei.

Această problemă pune în evidentă o tensiune inerentă între aspectele utilitariene si cele paretiene ale argumentului pietei libere. Construirea soselei prin suburbie este susceptibilă să violeze drepturile individuale, mai ales dacă rezidentii suburbani trebuie să fie mutati. Individualistii consecventi nu vor fi dispusi să procedeze astfel tocmai datorită ratiunii utilitariene. Mai curând, vor construi soseaua doar acolo unde fie toti indivizii sunt de acord, în mod voluntar, că aceasta este cea mai bună solutie, fie ei pot fi plătiti să accepte această solutie.

Decizia socială care maximizează consumul sau suma utilitătilor individuale poate asigura beneficii minoritătii populatiei, care suportă în mod intens decizia considerată. Ca urmare, putem maximiza ceea ce este mai bine, dar nu pentru cei mai multi. De exemplu, distribuŃia inegală a venitului nu înseamnă că veniturile ar trebui redistribuite atâta timp cât procesul prin care ele au fost determinate nu implică fraudă sau coercitie si s-a desfăsurat în mod corect. Dacă situatia s-a produs în mod voluntar, prin consensul tuturor celor implicati, ea poate fi justificată, deoarece, conform viziunii individualiste asupra argumentului pietei libere, nimic din ceea ce indivizii determină în mod voluntar nu poate fi rău.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles