Discursuri despre femeie in Romania dintre cele doua razboaie mondiale

3x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.17

nivel: Facultate

Imaginea semnificativa care regla prezenta femeii in societate la acea data pare a fi fost aceea de "sotie, mama, administratoarea casei". Constiinta publica, la nivelul ei cel mai sensibil si in forme insulare, incepe sa caute totusi o acomodare cu perspectiva unor noi roluri pe care femeia si le-ar putea insusi in spatiul extra-familial. Se considera ca femeile ar fi apte pentru unele profesii i[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Discursuri despre femeie in Romania dintre cele doua razboaie mondiale

Imaginea semnificativa care regla prezenta femeii in societate la acea data pare a fi fost aceea de "sotie, mama, administratoarea casei". Constiinta publica, la nivelul ei cel mai sensibil si in forme insulare, incepe sa caute totusi o acomodare cu perspectiva unor noi roluri pe care femeia si le-ar putea insusi in spatiul extra-familial. Se considera ca femeile ar fi apte pentru unele profesii intelectuale si trebuie sa primeasca instructia necesara.

"Se afirma formal ca emanciparea femeilor este o problema importanta, dar nu a prezentului, ci a viitorului". Cu aceeasi obiectie, a inoportunitatii problemei, fusese respinsa discutia asupra acordarii de drepturi politice pentru femei de catre Constituanta din 1866. De un tratament asemanator avea parte in 1896 o petitie din partea Ligii femeilor, in care se cerea ca "femeia maritata sa fie scoasa din randurile minorilor, sa i se recunoasca dreptul de a-si administra singura averea".

Secolul al XIX-lea a trait cu certitudinea inferioritatii intelectuale a femeii, certitudine care justifica interdictia participarii acesteia la viata politica. Cu timpul, aceasta certitudine relativizata, se aduc, cum vom vedea mai jos, alte argumente din sfera persuasiunii insidioase. Evenimente noi si exceptionale si atacurile de la tribuna ale imaginii legitime transforma subiectul femeie intr-un factor perturbator si incitant sau doar un pretext pentru a desfasura pozitii conservatoare sau progresiste, moderate sau radicale. Femeile riposteaza la excomunicarile la care erau supuse in mod traditional si incep sa se simta inconfortabil intre referinte culturale care le limiteaza numarul de optiuni.

Dupa primul razboi mondial, femeile, elitele feminine, devin un interlocutor social tot mai exigent, cu o voce publica distincta. Ar fi trivial, chiar eronat, sa ne imaginam feminismul de la noi numai ca pe un simplu import, o alta forma fara fond. Nici o teorie contrara, a unui fond hibrid care corupe orice forma, a fondului fara forme, nu ne-ar ajuta prea mult. Cert este ca experienta tragica a razboiului si realizarea in mod surprinzator si putin sperat a Marii Uniri au declans 636k1024g ;at un orizont al sperantei extrem de extins, care cu greu ar fi putut fi acoperit de organizarea politica, sociala si culturala ce le-a succes.

Interbelicul romanesc sta sub povara acestei asteptari care inevitabil e inselata si a unei nevoi de autodefinire esuata. Aproape ca nu exista discurs public din perioada interbelica care sa nu marturiseasca deceptia si sa nu fie saturat de alegatii identitare. Femeile, utilizez termenul in sensul generic, traiesc si ele orientate de suflul exploziei de asteptare a innoirii. Cu febrilitate, ele inregistreaza semnele schimbarii, vor sa contribuie la urgentarea ei.

Feminismul romanesc interbelic e concomitent cu si contaminat de imatura nevroza a schimbarii, exaltarea nationala si emfatice replieri conservatoare. El strabate cu greu, intr-adevar, filtrul hermeneutic al unei societati cu o modernizare echivoca si, in multe aspecte, inca deprimanta. Dar, o data patruns, pune in primejdie gruparea traditionala a imaginilor asociate feminitatii. Sa ne intrebam daca acest feminism pastreaza amprentele referintelor mediilor de origine? Sigur ca le pastreaza.

Mai important insa e altceva: faptul ca el reuseste, macar la anumite nivele, sa instituie o criza a reprezentarilor sociale traditionale ale feminitatii, cheama femeia sa invete rolul de "cetateanca", o introduce in arena competitiei sociale si propune o rediscutare a contractului civic si politic tocmai in momentul in care un stat monopolizat de barbati isi afiseaza forta sa juvenila.

Discursul feminist tenteaza femeia cu un set de identificari care sa o determine sa dezerteze din inchiderea pasivitatii, circumscrierea domesticului si sa renunte la beneficiul adus de supunere. Democratia masculina a epocii, fondata mai mult pe o reprezentare idealizata a interesului general decat pe expansiunea libertatilor individuale, contextualizeaza eforturile de a promova imagini modernizate ale femeii. Ideologia care vrea sa recentreze imaginea femeii in dispozitivul reprezentarilor puterii, feminismul, va incerca renegocierea compromisului social si o relectura a interesului general.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles