Dimensiunea religioasa

2x puncte

categorie: Romana

nota: 8.47

nivel: Gimnaziu

Literatura română este o literatură romanică.Precum se știe, dupa cucerirea Daciei de Traian in anul 106, limba latină populară a devenit limba oficială in Dacia și, după o lungă întrebuințare; pana în secolul al VII-lea, înainte de venirea slavilor, a capătat o structură pro-prie, devenind limba română, străromână.

...

„Catehismul”, deși are, după cum ara[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dimensiunea religioasa

Literatura română este o literatură romanică.Precum se știe, dupa cucerirea Daciei de Traian in anul 106, limba latină populară a devenit limba oficială in Dacia și, după o lungă întrebuințare; pana în secolul al VII-lea, înainte de venirea slavilor, a capătat o structură pro-prie, devenind limba română, străromână.

...

„Catehismul”, deși are, după cum arată d-l Al.Rosetti, unele părți comune cu „Micul Catehism” al lui Luther, totuși nu este o traducere după acesta.Limba textului arată o mulțime de termeni specifici și contrucții neromânești, care sunt o decalcare dupa sintaxa ungureasca.

Catehismul românesc se apropie ca fond și în unele privinșe și ca formă de Catehismul unguresc,însă nici cu acesta nu corespunde întocmai.O dată tradus în românește Catehismul unguresc,Coresi l-a revizuit, refăcând textul din „Tatăl nostru” și citatele după textul Evangheliei, îndreptând simbolul credinței după normele bisericii ortodoxe.

După „Catehism”, activitatea de tipărire a cărților sfinte in limba română se contiunuă;în răstimp de 22 de ani se tipăresc în românește toate cărțile care alcătuiesc, după concepția reformaților, patrimoniul sacru al învățăturilor creștine, și anume:”Tetraevanghelul” (1561), „Liturghier”(1570), „Pravilă”(1570-1580), „Cazanie și Molitvenic”(1564), „Psaltire”(1570).

Atacurile fățișe împotriva dogmelor fundamentale ale ortodoxiei, strecurate în introducerea „Cazaniei” din 1564, în „Molitvenic” și poate în urgia dezlănțuită de autorități pentru a impune cu sila reforma calvină au îndârjit și mai puternic în rezistența lor masele pupulare românești și preoțimea ardeleană.În această atmosferă populția română începe să se lepede de de această credinăă și să se întorcă lșa cea strămoșească-ortodoxă.

În această atmosferă de întoarcere spre ortodoxie a apărut în 1581 ultima publicație românească a lui Coresi, „Cartea cu învațătură” ca un fel de reacție împotriva vâlvei pe care a stârnit-o între românii ortodocși „Cazania” însoțită de „Molitvenicul”cu tendințe reformiste din 1564

Toate cărțile lui Coresi s-au răspândit în zona Brașovului pe tot teritoriul locuit de români, au fost singurele folosite apropae 100 de ani.Fiind tipărite și fiind cărți sacre ele aveau un prestigiu și au impus limba utilizată în ele ca model de limbă corectă.În felul acesta, Coresi a avut pe langă rolul important de a cultiva sentimentul religios și rolul de a pune bazele limbii române literare.

Întru-cât Coresi vorbea graiul muntean acest grai a stat la baza limbii române literare impunând modelul din această zonă pe care l-au urmat și ceilalți cărturari ecleziastici.

Alți cărturari de seamă vor realiza tipărituri și traduceri de cărți bisericești, chiar lucrări originale, contribuind la îmbogățirea și mlădierea limbii noastre literare.

Mitropolitul Varlaam- fecior de răzeși din părțile Baloteștilor ale județului Putna, a îmbrăcat rasa monahală- poate sub influența lui Atanasie Crimca, mitropolitul care a lăsat acele minunate capodopere de miniatură și artă caligrafică. Prin cunoștințele lui de limbă slavă și greacă, prin cultura religioasă si prin viața lui curată, Varlaam izbutise să se facă cunoscut în cercurile înalte din Suceava și să devină duhovnicul domnului Miron Barnovski.

Calitățile morale ale lui Varlaam și cultura lui deosebită-știa slavonește și grecește- l-a impus în vaza contimporanilor săi, care l-au ridicat la înalta treaptă de mitropolit în 1632, fără să fi fost trecut prin episcopie, lucru dealtfel îngăduit de canoane.

Tipografia adusă din Kiev a fost intalată în chiliile mînăstirii Treisfetitele și este prima tipografie a Moldovei, căci încercarea anterioară a lui Miron Barnovski fusese măcinată de valurile nestatornice ale domniilor moldovene, în cursul lor vijelios.Tot din Ucraina au fost aduse și gravurile comandate pentru ilustrarea „Cazaniei” lui Vralaam .Aceasta a fost prima carete iesită din această tipografie.

„Cazania” lui Varlaam sau „Carte românească de învățătură Dumenecele preste an și la praynice împărătești”, cuprinde 74 de predici pentru toate duminicile dint-un an și pentru sărbătorile mai însemnate ale bisericii, însă cuprind și sfaturi de înfrânarea vițiilor și a patimilor, de înfrățire și ajutorarea aproapelui.

Originalul „Cazaniei” venea probabil din Ucraina, de unde au venit dealtfel și gravurile lucrate de cunoscutul artist Ilia.Varlaam si-a cules materialul din mai multe izvoare.”Din multe scripturi tălmăcite, diîn limba slavonească”, spune el în titlu;adunat-am din toti tîlcovnicii Svintei Evanghelii, dascali bisericii noatre”, lămurește în predoslovie.

„Cazania” lui Varlaam are părși comune cu „Cazania” tradusă din rusește de Udriște Năsturel și apărută în același an la mânăstirea Govora, și chiar cu „Cazania” lui Coresi.

Dar dacaă nu putem demita partea personalș a lui Varlaam în structura predicilor, putem totuși sș urmărim aportul lui în formarea limbii literare.Se susține în genere că limba „Cazaniei” lui Varlaam este limba populară, pe care el a desprins-o din copilărie în munții Putnei și mai târziu, ca monah, în preajma mânăstirii Secu.Într-adevaăr scrisu lui Varllam, deși au trecut peste el veacuri, se citește și azi cu ușurință și cu plăcere chiar.

Fiindcă limba lui se înfățișează curățită de acele numeroase expresiuni și cuvinte slave rebarbative care încă încâlceau urzeala limbii române din vechile texte religioase.În textul lui Varlaam, cuvintele și expresiile slave se întalnesc rar, la distanțe mari;și, înțelese într-o vreme câand cultutl divin se săvârșea în limba slavă, ele dau azi scrisului său un ușor caracter arhaic, mai ales că ele se împerechează uneori cu ele- mente latine azi dispărute din circulația limbii, precum: mai chiar =mai clar, desvesti=dezbrăca, mișei=săraci, nusa=dânsa etc.

Fraza lui bogată în epitete pitorești și expresii plastice se desfășoară în tipare sintactice care nu se prea deosebesc de cele de azi.Dar credința că Varlaam a introdus în scrierile sale graiul popular din preajma mânăstirii Secu este numai în parte întemeiat.

După cum se vede bine în exemplele de mai susu, în afară de unele particularități , ca prefeacerea lui f in h(hi, hirea), a lui j în g(gios, agiută), pronunțarea lui z cu dz(dzua, Dumnnedzău), nu mai găsim în textul lui Varlaam celelalte caracteristici ale graiului popular moldove- nească .Limba „Cazaniei” lui este limba românească scrisă, așa cum fusese statornicită prin tipăriturile coresiene.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles