Dialoguri despre arta - Marcel Breazu

7x puncte

categorie: Romana

nota: 10.00

nivel: Facultate

Referat despre Dialoguri despre arta - Marcel Breazu
La fel ca în pictură ,poezie și muzica are ,,regulile’’ ei, de creere, de receptare, acest capitol se ocupă să clarifice astfel de probleme legate de muzică. Cel de al cincelea capitol îi descoperă altă față artei, adică cea de utilitate, ea nu mai este un simplu mod de delectare pentru consumatorii de artă, dar și o utilitate[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dialoguri despre arta - Marcel Breazu

Referat despre Dialoguri despre arta - Marcel Breazu
La fel ca în pictură ,poezie și muzica are ,,regulile’’ ei, de creere, de receptare, acest capitol se ocupă să clarifice astfel de probleme legate de muzică. Cel de al cincelea capitol îi descoperă altă față artei, adică cea de utilitate, ea nu mai este un simplu mod de delectare pentru consumatorii de artă, dar și o utilitate, astfel intitulându-se și capitolul JOC, UTILITATE,DIVERTISMENT.

Este bine cunoscut faptul că arta și jocul au fost asemănate.De la Friedrich Schiller încoace, nu puțini teoreticieni au căutat originea artei în joc. De exemplu Tudor Vianu vedea în joc una dintre originile primitive ale artei, alături de magie și muncă. Importanță are însă, pentru înțelegerea rosturilor de astazi ale artei, legătura pe care o putem face acum între joc și activitatea artistică. In jocul artei, creatorul unei opere făurește o compoziție închegată, capabilă însă să exprimenteze tensiunea continuă către un ideal încă neistovit. O operă de artă poate fi și un lucru util, ca exemplu un dulap făurit cu măiestrie, plin de modele și expresiv poate fi atat util cât și decorativ, astfel și un tablou cu un portret, aduce mai aproape o persoană dar are și rol decorativ.

Acest capitol este dedicat jocului complex de creație în care artistul și consumatorul de artă își îmbină fiecare propriul joc al fanteziei lor personale. Un capitol foarte interesant intitulat E FRUMOS CE-MI PLACE MIE?, este o întrebare pe care poate mulți dintre noi am avut-o în minte dar nu am avut suficient curaj pentru o a dezbate și a vorbi despre ea.Acest capitol își propune să mai dezlege misterele gustului. Gustul este cel care dă tonul în această problemă, dacă un tablou nu este pe gustul unui om sau a unuei categorii sociale cum ar putea spune că este frumos, că le-a plăcut?Ce importanță are modernitatea,cu ce îl îmbogățește ea dacă gustul nostru îl repugnă? Iar o grupare de oameni care sunt delectați de acelaș tip de artă fac parte dintr-o categorie socială cu acelaș gust.Acest sentiment este carcteristic atât individual cât și colectiv, gustul este suveran pe fiecare împarte, fiecare are dreptul să-și definească gustul/gusturile în genere încadrându-se într-o astfel de categorie socială.

Gustul nu se poate impune nici unui individ, în mod normal el se formează cu ajutorul educației estetice, se încrustează în sensibilitatea noastră, gustul nostru, ca individ nu ca fiind adevăr general pentru fiecare, iar in funcție de acesta, fiecare poate reaciționa refelx și afirmă spontan: opera aceasta de artă este frumoasă?

Nimeni nu este obligat să se încadreze într-o uniformitate de gusturi, criteriile pe care le căutăm nu înseamnă canoane, ci direcții generale de orientare, cu suficinetă suplețe pentru ca, numai pornind de la ele, pe baza lor, să dăm libertate de manifestare preferințelor noastre individuale, legate și de temperamentele noastre personale și de istoria fiecăruia dintre noi. Dacă nu ținem cont de aceste criterii, judecata de gust pentru care am pledat, rămâne doar o schemă seacă, cu care omul viu nu are ce face.

Următorul capitol abordeză succint tot o problemă legată de gust, DESPRE GUST SI DESPRE ALTE CATEVA LUCRURI. Interesant de observat este faptul că într-o anumită epocă nu guverneaza un singur gust ci o diversitate.Acest fapt este unul absolut normal, unii preferă să asculte ,,Coloana Infinită’’ a lui Tiberiu Olah, iar alții tot astăzi și aici pe Dan Spătaru, unii citesc cu nesaț romanele lui Zaharia Stancu, alții jură numai pe poezia lui Nichita Stănescu. Care sunt cauzele acestui fenomen, dacă se poate spune așa? Un rol important îl joacă aici structura temperamentală a fiecăruia, pregătirea culturală și împrejurările de viață personale, care diferă de la om la om, să ducă la anumite înclinații, afinități și posibilități de receptare a unei opere de artă. Si vârsta își spune cuvântul aici, chiar în cursul vieții aceluiași individ, gusturile lui pot suferi schimbări, transformri, vârstele își au și ele preferințele lor.

Toți acești indivizi voioși sau melancolici, ingenui sau rafinați, cu o viață agitată sau lipsită de zguduiri, cu o educație estetică rudimentară sau cu o amplă cultură artistică,cu toți trăiesc într-o anumită ambianță socio-culturală.Acest lucru este denumit de esteticianul italian, Umbetro Eco într-un studiu asupra problemei, acest factor care dă o anumită unitate gusturilor, ,,câmp idiologic’’ al mesajului artistic. Conform teoriei lui, acest ,,câmp idiologic’’, face ca opera de artă să fie receptată diferit de la mediu la mediu, și marea varietate de gusturi individuale să-și găsească un soi de ,,presiune constantă’’,ca a multitudinii moleculelor de gaz, care se găsesc în acelaș recipient și au , fiecare în parte mișcări divergente, cvasianarhice.

Oare arta trebuie să dispară din preocupările omului modern?Sau chiar dispare pur și simplu fără să ne dăm noi seama? Acest capitol VIITORUL ARTEI, aduce în discuție astfel de probleme. Faptul că încă se discută despre artă este un semn ca ea încă există în preocuparile omului modern.Deși unii pretind ca ea să dispară, și Platon a vorbit despre dispariția ei cu două milenii și jumătate în urmă, cerând ca arta să dispară din republica ideală, a vorbit acum un veac și Hegel,, străduindu-se să demonstreze că evoluția spiritului duce inexorabil la anihilarea artei.Au trecut milenii și veacuri și arta nu a ținut cont de dorințele sau previziunile lor, cu toate că erau Platon și Hegel, de ce ne-ar îngrijora astăzi mai tare?
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles