Dialogul interreligios

2x puncte

categorie: Filosofie

nota: 9.05

nivel: Liceu

Religia este cea care îl descoperă pe om lui însuși. Victor Hugo este de părere că religia îi arată omului faptul că el este dublu, ca și destinul său: sunt în el un animal și o inteligență, un suflet și un corp. s-a vorbit despre religie și ca o alienare a omului. Spre exemplu, Emil Cioran susține că religiile se apropie de regimurile autoritare deoarece, întocmai ca și ele, deși cu alte metode, [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dialogul interreligios

Religia este cea care îl descoperă pe om lui însuși. Victor Hugo este de părere că religia îi arată omului faptul că el este dublu, ca și destinul său: sunt în el un animal și o inteligență, un suflet și un corp. s-a vorbit despre religie și ca o alienare a omului. Spre exemplu, Emil Cioran susține că religiile se apropie de regimurile autoritare deoarece, întocmai ca și ele, deși cu alte metode, vor să îmblânzească omul, să-i frângă firea, megalomania nativă. Cunoscând câtuși de puțin scrierile lui Cioran este facil să înțelegem o astfel de descriere a religiilor. Sunt mulții opozanți ai fenomenului religios însă pentru acest crez al lor cu siguranță doar un număr foarte redus și-ar da viața; pe când, în privința omului ce-și construiește întreaga viață pe credința într-o religie, nu s-ar putea spune același lucru. Deoarece pentru cei care cred, așa cum susține Mircea Eliade, în dreapta și stânga nu este decât golul.

Creștinismul (ca religie) ne luminează o axă centrală în univers și în noi înșine. Așadar, religiile (în grade diferite – așa cum vom vedea în cel de-al treilea capitol) îl descoperă pe om sieși, dar îi face comprehensibilă întreaga realitate, care, adesea, i se prezintă ca mister.
Religia a fost abordată în diverse moduri și cu nuanțe diferite, în funcție de scopul urmărit. A reprezentat obiectul filosofiei și încă din perioada Antică, filosoful în virtutea îndatoririi sale de a căuta Adevărul, se pronunță în acest sens și creează „discurs” filosofic pe tema religiei. Datorită faptului că religia ține strict de om, se încadrează și în rândul istoriei. Se susține chiar că: „Religia unește într-un tot organic filosofia și istoria.”

Mitul este un element deosebit de important. În el își au originea religia, arta, filosofia și știința . Mircea Eliade consideră că mitul exprimă o realitate culturală plurivalentă din care s-au inspirat valorizările ulterioare. Religia a preluat întâmplările fantastice și miraculoase. Filosofia a preluat ideea, principiul unificator al lumii exprimat prin apă, aer, foc, apeiron de către primii filosofi greci, ideile platonice, materia și forma la Aristotel, Dumnezeu la Spinoza, monada la Leibniz, ideea absolută la Hegel. Pentru Mircea Eliade „orice manifestare a sacrului este importantă: orice mit, orice rit, orice credință sau figură divină reflectă experiența sacrului.”
Disciplinele care studiază religia pot fi clasificate în două mari grupe: disciplinele normative (teologia, filosofia, fenomenologia etc.) și disciplinele descriptive, empirice (istoria, sociologia, psihologia etc.). Dintre acestea, cu o pondere mai mare pare să fie filosofia și istoria religiilor (exceptând teologia care este „cheia de lectură” a religiei).

Cât privește istoria și filosofia religiilor sunt diferite prin obiect, metodă și finalitate, însă, împreună, pot da seama de studierea intensivă și extensivă a sacrului și fenomenului religios.
Istoria religiilor se ocupă de faptul istoric, de diversele comunități religioase, de apariția numeroaselor religii cu evoluția și răspândirea lor, împreună cu întemeietorii acestora, de cristalizarea manifestărilor cultice, de plămădirea și închegarea doctrinelor, de constituirea instituțiilor religioase, de raportul dintre diferitele culte și state. Istoria religiilor pune accentul pe obiectivitatea științifică.
Filosofia religiilor expune pe baza unei analize critice cu argumente pro și contra, sine ira et studio, concepte fundamentale, curente și orientări cu scopul de a clarifica și înlătura neînțelegerile ce apar din perspective unor culte (dialogul interreligios).

Filosofia religiilor vizează latura interpretativă, subiectivitatea opiniilor; ocupându-se de sacru, de religie, de Dumnezeu, este întemeiată pe evoluția lor istorică dar tinde să le pătrundă esența, caută universalul din ele. Îndepărtarea de istoria religiilor înseamnă îndepărtarea de individual, de fragmentar, de fenomen pentru a se apropia de ceea ce este dincolo de aparență, pentru a dezvălui valoarea. Manifestarea sacrului poate fi percepută prin intermediul experienței istorice. Îndepărtându-se de istoria religiilor, dar sintetizând-o, filosofia caută esențialul în fenomen, universalul în individual, absolutul în relativ. Dar totodată filosofia religiilor se află în dependență de istoria religiilor, de cunoașterea empirică a sacrului, a divinului, a fenomenului religios în evoluția lor istorică .
Încercând să vorbim despre religie, apare inevitabil întrebarea: Cum o putem face? În ce mod putem aborda această problemă? Susținătorii punctului de vedere subiectivist apreciază că doar din lăuntrul unei religii (cult) poți să prezinți religia, deoarece elementul central al religiei este credința și în consecință cel care o prezintă trebuie să trăiască această credință, să participe cu tot sufletul la explicarea și interpretarea ei. La polul opus, susținătorii poziției obiective consideră că doar din afara unei religii, îmbrățișând un punct de vedere echidistant față de diferite religii poate fi înțeleasă și explicată științific fiecare religie.

Emil Cioran, printr-un omagiu adus lui Mircea Eliade, îi face un grav reproș, acel că Eliade s-a ocupat de religii fără a avea un spirit religios. Eliade i-a răspuns că atitudinea lui față de religie era aceea a unui savant care se străduia să înțeleagă, cu obiectivitate. Așadar, nu trebuie să fii budist pentru a înțelege budismul, nici musulman pentru a explica islamul. A prezenta obiectiv o anumită religie sau cult înseamnă și a le dezvălui raportul lor cu alte religii și culte atât prin ceea ce le apropie, cât și prin ceea ce le îndepărtează și le particularizează . Aceasta va fi și poziția pe care o voi adopta în prezentarea religiilor.

1.1. Definirea religiei

Un răspuns la întrebarea: „Ce este religia?”, „s-ar asemăna mai mult cu o enciclopedie decât cu o definiție formulată într-o singură propoziție.”

Etimologic, termenul religie, pare să provină din lat. religare (a pune împreună, a uni, a lega). Sunt probleme chiar în precizarea naturii termenului, a originii, a definirii, a funcției, a istoriei, a valorii sale etc.
Problema ridicată de termenul religie poate fi exprimată cel mai bine privind-o sub diferite aspecte. Așa cum am spus, etimologic nu se poate spun cu precizie care este cuvântul de origine (religare, reeligere, relinquere). Desigur că se poate pune problema din punct de vedere universal, psihologic, empiric, teologic, istoric, sacru etc. în cazul concret al religiilor venerate, care în același timp sunt religii care oferă mântuirea, problema pare mai facil de rezolvat, deoarece o oarecare definiție se regăsește în însăși învățătura sa. Revelația indică concret în ce condiții un om se poate mântui, ca împlinindu-și destinul să fie salvat și astfel se regăsește scopul religiei; acesta ar putea fi numit un punct de vedere teologic.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles