Diagnosticul necropsic in chlamidioza la animale

2x puncte

categorie: Medicina

nota: 9.77

nivel: Facultate

Psitacoza este o boala infecto-contagioasa enzootica, care afecteaza numeroase specii de pasari, fiind transmisibila la om.
Sursele de infectie sunt reprezentate de pasarile bolnave, cele trecute prin boala si purtatorii sanatosi, care elimina germenii prin secretiile oculo-nazale si excremente. Pasarile trecute prin boala pot fi excretoare de Chlamidii mai multe luni, iar purtatorii sanato[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Diagnosticul necropsic in chlamidioza la animale

Psitacoza este o boala infecto-contagioasa enzootica, care afecteaza numeroase specii de pasari, fiind transmisibila la om.
Sursele de infectie sunt reprezentate de pasarile bolnave, cele trecute prin boala si purtatorii sanatosi, care elimina germenii prin secretiile oculo-nazale si excremente. Pasarile trecute prin boala pot fi excretoare de Chlamidii mai multe luni, iar purtatorii sanatosi chiar si cativa ani. Contaminarea se face direct si indirect, patrunderea germenului in organism se realizeaza pe cale aerogena (aerosoli sau praf format din excrementele uscate) si mai redus pe alte cai: digestiva, conjunctivala, trans-ovariana sau acarieni (22).
Semne clinice
Un semn comun al infectiei chlamidiene la numeroase pasari este conjunctivita sau cherato-conjunctivita. La papagali, canari si alte pasari de colivie apare diareea, anorexia si un exsudat seros la nivelul unghiului intern ala ochiului. La porumbeii calatori predomina semnele respiratorii: rinita, bronsita si aerosaculita. La rate se observa un exsudat seros ocular care aglutineaza pleoapele (13).
In general semnele sunt urmatoarele: dispnee, raluri, coriza, sinuzita, diaree, poliurie, letargie, inapetenta, deshidratare, horiplumatie, scadere in greutate si scaderea temperaturii corporale. In formele cronice apar si semne nervoase precum pareze si paralizii (Harrison, 1989).
Leziuni anatomopatologice
Apar modificari la nivelul aparatului respirator, inimii, rinichilor, splinei, ficatului si la nivelul organelor reproductive. Plamanii sunt congestionati, contin un exsudat seros, spumos, sau fibrinos. Se observa aerosaculita si splenomegalie la porumbei si psitacide. Ficatul este de obicei decolorat, hemoragic si marit in volum. Tractul intestinal este congestionat si inflamat in cazurile cu diaree (Grimes si Wyrick, 1991).

1.1. PSITACOZA PAPAGALILOR - particularitati
Tabloul clinic
Boala evolueaza sub trei forme clinice: supraacuta acuta si subacuta. Aceste forme nu sunt specifice psitacozei, ele putand apare in numeroase boli infectioase ale papagalilor (14).
Forma supraacuta- se intalneste rar la papagali, pasarile aparent sanatoase prezinta brusc afectarea grava a starii generale si mor in cateva ore.
Forma acuta- este cea mai frecvent intalnita si debuteaza prin hipertermie (43C), frisoane, anorexie, abatere,pasarile stau ghemuite, cu penele zburlite si aripile lasate. Din cavitatile nazale si unghiul intern al ochiului se scurge un exsudat seromucos, respiratia devine dispneica, ralanta. Conjunctivita bilaterala este frecvent asociata cu blefarita. Pasarile prezinta diaree - fecalele sunt apoase cu strii de sange, uneori tulburari nervoase (paralizii), slabesc foarte mult si dupa o evolutie de o saptamana mor. Rareori pasarile se remit iar convalescenta este lunga (12).
Forma subacuta - Se caracterizeaza prin predominarea simptomelor oculare si respiratorii, starea generala este putin afectata dar apare deplumatia, papagalii slabind continuu pana la cahexie (fig. 1, 2). Evolutia duce la vindecare sau moarte in decurs de o luna.
Fig. 1
Cahexie si deplumare
Tabloul Anatomopatologic

Cadavrul este slabit, cahectic (fig.2), prezinta mucozitati la nivelul narinelor, si posibil conjunctivita uni- sau bilaterala. La deschiderea cadavrului se constata un exsudat fibrinos cenusiu-galbui in cavitati si caile aeriene, cu aderente la viscerele invecinate (pericardite, perihepatite), cu petesii pe epi- si endocard.
Pulmonii sunt edematiati sau congestionati.
Peretii sacilor aerieni sunt ingrosati, opacifiati si cu depozite fibrino-purulente in lumen (fig.3).
Ficatul este marit, decolorat, deseori apare hepatita necrotica miliara.
Splina este puternic hipertrofiata si cu focare de necroza (fig.4).
Se mai pot evidentia: enterita catarala sau hemoragica cu ulceratii superficiale, ovarita hemoragico-necrotica, salpingita (14).


Odata cu examenul necropsic se recolteaza probe din pulmon, sacii aerieni, sau alte organe cu leziuni pentru examenul histologic. Acesta va evidentia corpii elementari sub forma unor gramezi situati intra sau extra citoplasmatic (fig.5).



Diagnosticul
Are la baza tabloul anatomopatologic si examenul histologic. De valoare importanta sunt datele epizootologice si cele clinice, precum si posibilele imbolnaviri la persoanele din anturajul papagalilor (pneumonie, stare febrila).
Pentru stabilirea diagnosticului se mai pot folosi testele ELISA, IF, RFC.
Masuri de profilaxie si combatere
In cazul in care s-a diagnosticat boala se vor sacrifica papagalii apartinand proprietarului respectiv. Cadavrele se distrug si se dezinfecteaza coliviile. Sacrificarea pasarilor si necropsia cadavrelor se va face cu respectarea masurilor stricte de protectie.
Profilaxia este dificil de realizat avand in vedere larga raspandire a bolii si frecventa pasarilor cu infectii inaparente. La papagalii adusi din import se recomanda tinerea lor in carantina timp de patru saptamani.

1.2. ORNITOZA PORUMBEILOR - particularitati
Afecteaza porumbeii tineri, dand leziuni ca si la celelalte specii de pasari cu forme cronice, cu mentiunea ca leziunile cardiace, respectiv pericardita si hepatita sunt prezente in toate cazurile. Ornitoza este rar transmisibila la om, iar cand se produce are patogenitate redusa (21).

1.3. TRANSMISIBILITATEA LA OM
Persoanele expuse la pasarile infectate pot face infectii simptomatice sau asimptomatice. Infectiile simptomatice pot avea 2 forme: pneumonie severa atipica sau septicemie/toxiemie fara simptome respiratorii. Semnele tipice in ambele cazuri sunt febra, dureri musculare, frisoane si dureri de cap severe (12).

2. CHLAMIDIOZA FELINELOR

Chlamidioza felina este asociata cu pneumonia si conjunctivita pisicilor. Desi este frecvent numita pneumonia felina, de obicei semnele pulmonare sunt tranzitorii, in timp ce conjunctivita si rinita sunt caracteristice (Schachter, 1989).
Semnele clinice sunt: febra, anorexia, depresie, tuse si stranut, exsudat seros ocular care se transforma cu timpul in unul mucoid si apoi in mucopurulent (Baker,1944). Infectia oculara este de obicei unilaterala, ochiul congener fiind afectat dupa o saptamana; de asemenea apare chemosis (Shewen,1980). Pisicile pot muri de pneumonie.
Leziunile anatomopatologice sunt: conjunctivita foliculara si papilara, ochii alipiti, congestie si edem pulmonar, pneumonie in faza de hepatizatie cenusie la nivelul lobilor anteriori, pleurita exsudativa, gastrita medie (Gaillard si col, 1984).
Oamenii expusi la pisicile cu chlamidioza pot face pneumonie, conjunctivita foliculara acuta sau cronica, rinita sau infectii sistemice precum endocardita si glomerulonefrita (Schachter, 1969).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles