Diagnosticarea displaziei acetabulare la copil utilizand marginea laterala a sprancenei acetabulului

2x puncte

categorie: Medicina

nota: 9.39

nivel: Facultate

     Disponibilitatea metodelor imagistice de diagnostic, cum ar fi ultrasonografia, rezonanta magnetica nucleara (RMN) si tomografia computerizata tridimensionala (3D TC), a permis medicilor sa diagnosticheze si sa trateze mai eficient displazia acetabulara. Fiecare modalitate are avantajele si dezavantajele ei.

      Ultrasonografia este utila în diagnosticarea si în tratamentul d[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Diagnosticarea displaziei acetabulare la copil utilizand marginea laterala a sprancenei acetabulului

     Disponibilitatea metodelor imagistice de diagnostic, cum ar fi ultrasonografia, rezonanta magnetica nucleara (RMN) si tomografia computerizata tridimensionala (3D TC), a permis medicilor sa diagnosticheze si sa trateze mai eficient displazia acetabulara. Fiecare modalitate are avantajele si dezavantajele ei.

      Ultrasonografia este utila în diagnosticarea si în tratamentul displaziei de sold (DS), la copii cu vârsta sub 3 luni. RMN este extrem de utila în studierea structurilor cartilaginoase ale soldului, iar 3D TC ofera o relationare 3D fidela între structurile anatomice, în deformarile complexe ale soldului. Cu toate acestea, costurile ridicate ale studiilor RMN si 3D TC, împreuna cu expunerea crescuta la iradiere în 3D TC, limiteaza utilizarea lor în urmarirea evolutiei pe termen lung, urmarire absolut necesara în tratarea copilului cu displazie acetabulara. De aceea, radiografia simpla îsi pastreaza rolul important în tratarea acestor pacienti.

      În tratarea DS, indexul acetabular (IA) si unghiul centru-margine (CM) au fost utilizate în mod traditional ca factori de diagnostic pentru displazia de sold. La copil se vad, de obicei, atât limita anterioara cât si cea posterioara ale marginii acetabulului, care se suprapun. Vârful lateral sclerotic este punctul care ar trebui ales pentru masurarea IA si a unghiului CM. Cu toate acestea, uneori este dificil, pe o radiografie simpla, sa se distinga exact marginea laterala a acetabulului, pentru a masura cu exactitate IA si unghiul CM, din cauza umbrelor osoase slab delimitate, mai ales în displazia acetabulara. În aceste conditii, masurarea IA si a unghiului CM poate genera valori eronate.

      Noi am studiat marginea laterala a acetabulului în cazuri de displazie la copil pe radiografii simple, RMN, 3D TC si artrografii. Pe radiografiile simple, am remarcat faptul ca forma sprâncenei variaza în functie de vârsta pacientului si de pozitia adoptata la realizarea radiografiei. La un copil normal, umbrele radiografice duble se suprapun peste sprânceana, iar sprânceana se vede ca o linie unica, densa. Sprânceana normala are, de obicei, o structura regulata si o orientare orizontala. În soldul displazic, sprânceana are o forma neregulata, scurta si întrerupta, cu orientare ascendenta. Marginea laterala a sprâncenei este incomplet delimitata si nu depaseste marginea laterala osoasa a plafonului acetabular (fig. 1 C, D).

      Scopul acestui studiu este acela de a clarifica relatia anatomica dintre sprânceana acetabulara si umbrele osoase suprapuse pe radiografia simpla, si de a evalua pozitia marginii laterale a acetabulului, pentru a determina cu o cât mai mare precizie punctul de referinta. În plus, am stabilit diferentele din masurarea IA si a unghiului CM, folosind doua puncte de referinta pentru masurare: marginea osoasa extrem laterala a acetabulului si capatul lateral al sprâncenei.





      Material si metode



      Am revazut radiografiile simple ale unui grup de 53 de pacienti care au fost tratati pentru DS. Criteriul de includere în studiu a fost DS unilateral, tratat prin reducere închisa, ca sa putem compara IA si unghiul CM cu soldul contralateral neafectat. În acest studiu, ne-am concentrat pe analizarea masurarilor efectuate în soldul displazic. IA si unghiul CM au fost masutare pe radiografii, folosind doua metode: metoda A, utilizând marginea osoasa extrem laterala a acetabulului, si metoda B, utilizând capatul lateral al sprâncenei (fig. 2 A, B). IA a fost masurat la vârste ale pacientilor de 1, 2, 4, 6 si 8 ani, iar unghiul CM a fost masurat la vârste ale pacientilor de 4, 6, 8, 10 si 12 ani.

      În plus fata de studiile radiografice, 4 pacienti au intrat în studii RMN, iar 16 pacienti, în studii 3D TC, pentru a obtine o întelegere anatomica superioara a sprâncenei si a umbrelor osoase suprapuse pe radiografia simpla. Desi studiile RMN si cele 3D TC nu au fost realizate acelorasi pacienti, datele obtinute din fiecare dintre studii au fost considerate suficiente pentru furnizarea de informatii utile în ce priveste morfologia soldului, în special a sprâncenei si a marginii laterale a acetabulului.

      Sase pacienti au beneficiat de studii artrografice, realizate înainte de stabilirea necesitatii interventiei chirurgicale sau înainte de tratamentul chirurgical. În studiile artrografice, localizarea marginii laterale a acetabulului a fost confirmata prin introducerea unui ac spinal, prin abord lateral, în articulatia coxo femurala, în timpul artrografiei. Sprânceana a fost de asemenea evaluata intraoperator, în timpul osteotomiei pelviene.

      Testele Wilcoxon au fost utilizate pentru a analiza datele cu o rata p < 0,05, considerata a fi statistic semnificativa.

     Rezultate



      Masurarea IA si a unghiului CM pe radiografia simpla, utilizând doua metode de calculare





      Studiul RMN



      În 8 cazuri, RMN a evidentiat relatia dintre acetabulul cartilaginos si acetabulul osos. Cea mai valoroasa informatie în studiul RMN a fost faptul ca marginea cartilaginoasa laterala a acetabulului a fost atenuata si nu pare sa aiba potential de dezvoltare. Forma de margine acetabulara înca neosificata oglindeste îndeaproape forma marginii acetabulare osoase. În plus, studiile RMN au furnizat dovezi ca o sprânceana scurta si neregulata, cu o orientare oblica pe radiografia simpla, indica un defect osos acetabular (fig. 3). Sectiunile transversale si sagitale ale treimii mijlocii a articulatiei displazice au demonstrat un defect acetabular mijlociu si superior, foarte dificil de identificat pe radiografia simpla. Forma plafonului acetabular pe sectiunile transversale ale treimii mijlocii a articulatiei displazice a coincis cu forma sprâncenei, asa cum a putut fi vazuta pe radiografiile simple.



      Studiile 3D TC

     

Studiile 3D TC ne-au permis sa identificam diferitele tipuri de deficiente acetabulare (deficienta minima, deficienta antero-superioara, deficienta mijlociu-superioara) în DS. Deficienta mijlociu-superioara poate fi distinsa numai pe 3D TC laterala, deoarece pe radiografia antero-posterioara a aparut un aspect similar în toate cazurile de sold displazic.

      Imaginile acetabulare 3D TC laterale, rotate la 90°, cu capul femural tractat inferior, au furnizat o imagine 3D exacta a morfologiei acetabulului. De exemplu, în DS netratata, marginea osoasa a partii mijlocii interioare a acetabulului pe imaginea 3D TC laterala (fig. 4 C) a corespuns cu forma sprâncenei pe radiografia simpla (fig. 4 A). Umbra osoasa antero-laterala a acetabulului pe imaginea 3D TC (fig. 4 C) a corespuns cu umbra osoasa suprapusa peste sprânceana, pe radiografia simpla (fig. 4 A). Din cauza faptului ca aceasta portiune a acetabulului se gaseste în vecinatatea spinei iliace antero-inferioare, masurarea IA si a unghiului CM, folosind aceasta umbra osoasa pe radiografia simpla, nu poate reflecta deficienta acetabulara mijlociu-superioara.



      Studiile artrografice



      Valorile absolute ale acestui studiu artrografic trebuie confirmate prin alte metode fiabile de diagnostic, pentru a putea calcula coordonatele 3 D ale punctului de referinta de pe marginea acetabulului.

      În timpul artrografiei de sold, un ac spinal a fost introdus în portiunile anterioara si mijlocie ale acetabulului, prin abord lateral (fig. 5 si 6). Vârful acului introdus în portiunea anterioara a acetabulului a fost plasat la marginea extrem laterala a umbrei osoase a acetabulului, care corespunde portiunii antero-laterale a acetabulului (fig. 5 B). Vârful acului introdus în portiunea mijlocie a acetabulului a fost plasat la marginea laterala a sprâncenei, care corespunde portiunii mijlociu-superioare a acetabulului (fig. 5 C si 6 C). Aceste rezultate a confirmat faptul ca marginea laterala a sprâncenei reflecta portiunea mijlocie a acetabulului, pe radiografia simpla.



      Studiu intraoperator



      În timpul osteotomiei Salter la doua cazuri de sold displazic, indicatorul plasat în portiunea mijlociu-superioara a acetabulului a indicat marginea laterala a sprâncenei (fig. 7).





      Discutii



      Sprânceana acetabulara este o zona curba de os dens, pe suprafata de sarcina a acetabulului. Aceasta umbra radiografica reprezinta indirect distributia fortelor în articulatia soldului. Într-o articulatie normala, sprânceana este omogena si are forma semilunara, cu o orientare orizontala sau descendenta. Totusi, în soldul displazic, orientarea sprâncenei este ascendenta, sugerând o distributie inegala a fortelor în cadrul articulatiei soldului.

      Forma sprâncenei în displazia de sold la copil este dificil de stabilit cu exactitate, deoarece mari portiuni din acetabul sunt cartilaginoase. Din acest motiv, au fost folosite numeroase metode pentru a masura gradul de displazie acetabulara la copil, inclusiv IA, unghiul CM, gradul de neacoperire a capului femural, ratele Smith c/b si h/b, unghiul ACM si distanta M Z, precum si DDCC (discrepanta de distanta cap centru).

      Dintre acestea, doi parametri larg utilizati si care utilizeaza marginea acetabulara ca punct de referinta sunt IA si unghiul CM. IA este masurat între linia orizontala Hilgenreiner si o linie ce se întinde de la marginea supero-laterala a cartilajului triradiat pâna la marginea extrem laterala osificata a acetabulului. Totusi, aceasta metoda este aplicabila la masurarea dezvoltarii articulatiei soldului la copii sub vârsta de 8 ani, deoarece linia Hilgenreiner este dificil de identificat, dupa osificarea cartilajului triradiat. Masurarea unghiului CM este o metoda utila numai pentru copii cu vârsta de peste 5 ani, deoarece centrul capului femural este dificil de identificat la copiii mai mici, din cauza localizarii excentrice a nucleului de osificare.

      În plus, masurarea traditionala a unei structuri 3 D pe o radiografie simpla standard 2 D nu pare sa reflecte în mod adecvat variabilitatea si complexitatea deformarii si nici nu ne permite sa masuram exact deformarea, într-o maniera reproductibila. La masurarea IA, erorile pot aparea datorita pozitionarii incorecte a copilului pentru radiografie. Erori de ?3° pot aparea datorita flexiei/extensiei sau a rotatiei pelvine. O data cu cresterea lordozei lombare, care corespunde cu extensia pelvisului, valoarea IA creste, iar o data cu diminuarea lordozei lombare sau a flexiei pelvisului, valoarea IA scade. De asemenea, daca pelvisul este rotat în ax longitudinal, IA scade de partea rotatiei si creste de partea opusa.

      În plus, în timpul masurarii IA si a unghiului CM, este dificil de identificat cu exactitate marginea osoasa laterala a acetabulului, din cauza umbrelor osoase neregulate si neclare pe radiografia unui sold displazic. De asemenea, în soldul displazic, capatul lateral al sprâncenei este slab delimitat. O alta umbra osoasa variabila, care se întinde dincolo de marginea sprâncenei, se suprapune adeseori peste umbra sprâncenei. În aceste conditii, IA si unghiul CM nu pot fi masurate în mod adecvat.

      În acest studiu, am încercat sa clarificam relatia anatomica dintre sprânceana si umbrele osoase suprapuse, pe radiografia simpla. Am descoperit ca imaginea radiografica a marginii osoase laterale a acetabulului se întinde dincolo de marginea laterala a sprâncenei, pe radiografia simpla, si ca aceasta umbra corespunde marginii antero-laterale a acetabulului. Marginea laterala a sprâncenei, localizata medial de aceasta umbra, corespunde marginii laterale a portiunii mijlociu-superioare a acetabulului.

      La copii, exista un centru de osificare în portiunea laterala a acetabulului, asociat cu cresterea acetabulara. Acest nucleu începe osificarea la vârsta de 9 ani si fuzioneaza cu osul iliac la vârsta de 15 ani. În timpul perioadei de crestere, o forta de compresiune continua pe nucleul de osificare va avea drept rezultat o tulburare de crestere a marginii laterale a acetabulului. Aceste rezultate devin evidente în displazia acetabulara mijlociu-superioara, în care forta aplicata împiedica dezvoltarea acetabulara normala.

      Desi scopul principal al acestui studiu nu a fost acela de a evidentia erorile în masurarea IA si a unghiului CM, am descoperit ca exista o diferenta semnificativa între valorile masurate pe radiografiile simple la copiii mici, în functie de utilizarea marginii osoase laterale a acetabulului sau a marginii laterale a sprâncenei acetabulare ca punct de referinta.

      În concluzie, la diagnosticarea unui copil cu displazie acetabulara pe radiografia simpla, mai ales la utilizarea marginii laterale a acetabulului ca punct de referinta pentru masuratori (IA si unghiul CM), medicii trebuie sa ia în considerare umbra osoasa extrem-laterala, care se întinde dincolo de marginea laterala a sprâncenei si care reprezinta portiunea antero-laterala a acetabulului. Masuratorile în care se utilizeaza ca punct de referinta marginea laterala a sprâncenei oglindesc status ul portiunii mijlociu-superioare a acetabulului. Pentru a reduce rata de eroare, sugeram ca, la masurarea IA si a unghiului CM, medicii sa specifice în clar în fisele medicale care dintre cele doua puncte de referinta a fost utilizat.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Medicina

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles