Dezvoltarea turismului religios in regiunea dintre Valea Sucevei si Valea Trotusului

7x puncte

categorie: Geografie

nota: 10.00

nivel: Facultate

Referat despre Dezvoltarea turismului religios in regiunea dintre Valea Sucevei si Valea Trotusului
Această sinteză prefațează evoluția arhitecturii moldovenești pentru mai multe secole, ctitoria lui Bogdan I constituind nu doar un punct de plecare ci un veritabil prototip mereu prezent în mintea constructorilor moldoveni. Autoritatea bisericii Sf. Nicolae din Rădăuți a crescut ca urmare a [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dezvoltarea turismului religios in regiunea dintre Valea Sucevei si Valea Trotusului

Referat despre Dezvoltarea turismului religios in regiunea dintre Valea Sucevei si Valea Trotusului
Această sinteză prefațează evoluția arhitecturii moldovenești pentru mai multe secole, ctitoria lui Bogdan I constituind nu doar un punct de plecare ci un veritabil prototip mereu prezent în mintea constructorilor moldoveni. Autoritatea bisericii Sf. Nicolae din Rădăuți a crescut ca urmare a transformării ei, de către Ștefan cel Mare, într-o veritabilă necropolă domnească, toate mormintele Mușatinilor fiind acoperite cu măiestrite lespezi funerare lucrate de meșterul Jan. Al doilea prototip al arhitecturii moldovenești este mica biserică Sfânta Treime din Siret. Construită în epoca lui Petru Mușat, monumentul introduce pentru prima oară în Moldova planul triconc, de origine sud-dunareană.

2.2. Principalele așezăminte monahale
2.2.1. Mânăstirea Dragomirna
Monumentul construit la granița dintre două veacuri, se situează de asemenea la hotarul dintre două etape ale stilului moldovenesc. Este greu de spus dacă Dragomirna este ultimul edificiu aparținând epocii de glorie a artei moldovenești și dacă încheie sinteza tradiției locale și noutațile pătrunse, prin Transilvania, dinspre apus și cele venite din Țara Românească, sau dacă dimpotrivă deschide seria de monumente târzii, caracterizate de căutarea efectelor și de oarecare eclectism. Ansamblul de la Dragomirna, cu feluritele lui elemente, reprezintă rezultatul final al mai multor intervenții succesive, datorate unor ctitori și unor meșteri diferiți.

Dar, fie că personalitatea primelor edificii înălțate aici a fost atât de puternică încât a impus continuatorilor stilului, fie ca aceste prime edificii au exprimat atât de complet și de adecvat tendințele conștiinței artistice a vremurilor, încât ctitorii de mai târziu au continuat firesc opera întreruptă, acest ansamblu este în ciuda unor intervenții mai târzii și mai puțin fericite de o surprinzătoare unitate.

2.2.2. Mânăstirea Humor
Frumoasa biserică din marginea orașului Gura Humorului are o poveste lungă și complicată. Ca și Moldovița și Probota, începuturile ei urcă în veac până în vremea domniei lui Alexandru cel Bun. În acea vreme orașul nu exista încă, iar mânăstirea se ascundea între codrii unei văi. Ruinele ei se mai pot vedea și astăzi la ieșirea văii Humorului dintre ramurile Obcinii Mari; ceva mai sus de confluența cu Moldova. Aceasta primă mânăstire fusese înălțată de marele vornic Oană, încă de la începutul secolului XV; mânăstirea se minase și se pustiise către începutul secolului XVI, probabil nu fără legătură cu șirul de războaie purtate de Ștefan cel Mare.

2.2.3. Mânăstirea Probota
Biserica cu hramul Sfântul Nicolae este ctitorie a lui Petru Rareș din 1530, una dintre cele mai importante realizări ale artei ecleziastice moldovenești, reprezentativă pentru Moldova secolului al XVI-lea.
În pofida unor intervenții nefericite din secolul trecut, picturile interioare ale Probotei sunt de natură să impresioneze pe orice vizitator și în primul rând pe acela care are răbdarea și priceperea necesară să descifreze, dincolo de repictări, calitatea autentică a decorului original. Anticipând asupra unei necesare restaurări, se poate spune că picturile Probotei se numără printre cele mai valoroase din câte se păstrează pe teritoriul României și că, în cel puțin câteva dintre compozițiile sale, se situează la un nivel de autentică reprezentare la scara întregii arte europene.

2.2.4. Mânăstirea Putna
Mânăstirea Putna este una dintre cele mai cunoscute ctitorii a lui Ștefan cel Mare, renumit centru artistic și cărturăresc pentru evul mediu românesc, unul dintre cele mai importante ansambluri monastice din țară. Astăzi, mânăstirea Putna se prezintă ca o construcție de plan treflat, cu turla pe naos, cuprinzând pe lângă obișnuitele încăperi ale pronaosului, naosului și altarului un pridvor închis și o cameră a mormintelor, așezată între pronaos și naos. Putna are plan treflat și proportii alungite:37m. lungime, 15 m lățime, în dreptul absidelor laterale și 33 m înălțime. Acoperișul actual de tablă de aramă, înlocuind pe cel fantezist, de țiglă policromă smălțuită se datorește restaurării recente și restituie aspectul original al învelitorii.

2.2.5. Mânăstirea Sucevița
Pictorii de la Sucevița au realizat aici un ansamblu de o impresionantă bogație surprinzătoare prin varietatea soluțiilor compoziționale și de detaliu, încercat de recuzita ornamentală, mai mult decât în alte cazuri până acum, se poate vorbi despre o autentică decorație murală.
Exteriorul monumentului este îmbrăcat într-un veșmânt multicolor de o împărătească somptuozitate, a cărui gamă cromatică este dominată de verdele fundalului, pe suportul căruia celelalte culori au străluciri de nestemate.

Pereții de sud și de răsărit ai bisericii păstrează iconografia tradițională, cu Acatistul Maicii Domnului, Arborele lui Ieseu, Rugăciunea tuturor Sfinților. În locul Asediului Constantinopolului a fost reprezentat acoperământul Maicii Domnului, compoziție inspirată de pictura icoanelor rusești, care în acea vreme, ajunseseră să circule și în Moldova. Dar compozitia monumentală caracteristică pentru decorul Suceviței este Scara lui Ioan Sinoitul care acoperă peretele nordic.

2.2.6. Mânăstirea Voronet
Aflată la 5 km de Gura Humorului, biserica Voroneț prin proporțiile sale, este una dintre cele mai renumite ctitorii voievodale ale lui Ștefan cel Mare și totodată monumentul reprezentativ pentru grupul de biserici moldovenești cu pictură exterioară. Biserica, inițial din lemn, a fost construită de sihastrul Danil, după ce acesta și-a părăsit Chilia de la Putna. În 1488, între 26 mai și 11 septembrie, Ștefan cel Mare a ridicat aici o biserică de zid, cu plan treflat, care alături de ctitoriile contemporane de la Pătrăuți și Sf. Ilie, se află la baza conturării originalului stil arhitectural, moldovenesc. În 1547 mitropolitul Grigorie Roșca a adăugat pridvorul și a dispus pictarea exteriorului.

2.2.7. Mânăstirea Agapia
Este situată în comuna Agapia județul Neamț, pe șoseaua Piatra Neamț-Tg.Neamț. Istoria acestei mânăstiri este legată de cea a schitului Agapia veche. A fost construită pe la începutul sec.al XVII-lea, când călugării și-au strămutat gospodăria mai jos, din cauza urcușului anevoios și a locului îngust din deal. Pictura care dă importanță monumentului și stârnește mare interes este opera marelui pictor Nicolae Grigorescu. A fost executată în anii 1858-1862, când artistul avea 20 de ani. Clădirile din incintă, cu chiliile etajate și clopotnită, datează de pe vremea ctitorilor, hatmanul Gavriil și cneaghina Liliana. După incendiul din 1821, au fost refăcute în 1823. După incendiul din 1903, în corpul clădirii pe aripa de nord s-au amenajat la etaj săli mari pentru atelierele mânăstirii. Toate clădirile formează un patrulater în jurul bisericii.

2.2.8. Mânăstirea Neamț
Mânăstirea Neamț este așezată la 12 km de Cetatea Neamț, pe valea Nemțișorului. Potrivit documentelor, mânăstirea Neamț lua ființă în veacul al XlV-lea ca o comunitate monahală ortodoxă; începuturile ei sunt însă mult mai vechi, dar cercetătorii nu pot stabili, pe baza izvoarelor istorice cunoscute până acum, cine a întemeiat această mânăstire, în ce împrejurări și când anume. Biserica este principalul monument istoric și de arhitectura moldovenească din incinta mânăstirii, de o eleganță și frumusețe deosebite. Dimensiunile și monumentalitatea ansamblului au sporit prin introducerea în construcție a unor elemente noi: pridvorul, situat in fața intrarii și sala mormintelor, sau gropnița, amplasată între pronaos și naos. Pronaosul, de formă dreptunghiulară, este boltit cu două calote sferice. Naosul, tot dreptunghiular, de dimensiuni mari, are două abside laterale, semicirculare, în interior și pentagonale în exterior, baza fiind formată din patru arce oblice sprijinite pe alte arce mari.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles