Dezvoltarea psihologica a anteprescolarului

3x puncte

categorie: Psihologie

nota: 9.47

nivel: Liceu

A. Senzatiile si perceptiile
Intre 1 si 3 ani, deosebit de mult se imbogateste planul senzorial - perceptiv. Perceptiile auditive cunosc treptat o specializare si o anumita finete, dobandind functii psihologice mai ample. Numeroase tipuri de fenomene sonore devin obiect al perceptiei. Muzica incepe sa determine la copii reactii pozitive sau atentie incordata, mai ales dupa varsta d[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dezvoltarea psihologica a anteprescolarului

A. Senzatiile si perceptiile
Intre 1 si 3 ani, deosebit de mult se imbogateste planul senzorial - perceptiv. Perceptiile auditive cunosc treptat o specializare si o anumita finete, dobandind functii psihologice mai ample. Numeroase tipuri de fenomene sonore devin obiect al perceptiei. Muzica incepe sa determine la copii reactii pozitive sau atentie incordata, mai ales dupa varsta de un an si jumatate, ceea ce demonstreaza ca incepe sa se dezvolte sensibilitatea muzicala. La doi ani, copilul este sensibil la ritm; poate chiar sa danseze la auzul de melodii ritmate. Dezvoltarea analizatorului auditiv e implicata si in diferentierea cuvintelor, a modului cum sunt pronuntate. Progresele sensibilitatii in aceasta directie maresc baza perceptiva de intelegere a limbajului. Se formeaza treptat auzul fonematic.
Se dezvolta totodata, perceptiile vizuale. Dupa 1 an, spre 1 an si 6 luni, se manifesta interesul pentru figuri colorate din reviste, ziare etc. Spre 2 ani, interesul ramane viu si atunci cand pozele sau figurile nu sunt colorate. La 3 ani, pe copil il intereseaza cartile cu ilustratii. El are preferinte pentru ilustratiile clare si simple, cu putine detalii si expresive.
Obiectele indepartate, precum si cele mici le percepe mai greu, ceea ce se datoreaza dezvoltarii inca nesatisfacatoare a capacitatilor de acomodare a cristalinului. De fapt, recunoasterea obiectelor de la distanta, perceperea lor clara, presupune o anumita experienta perceptiva de care anteprescolarul nu dispune inca.
Perceptiile si senzatiile gustative si olfactive se dezvolta si ele. Anteprescolarul mai obisnuieste sa duca lucrurile la gura. In general, gusturile sale se diferentiaza; el incepe sa aiba preferinte pentru alimente de o anumita culoare, sau o satietate gustativa si olfactiva care determina reactii negative. La 1 an si 6 luni - 2 ani si jumatate, multi copii refuza grisul cu lapte, de care s-au plictisit.
O deosebita dezvoltare au intre 1 si 3 ani perceptiile tactile. Mai ales dupa formarea capacitatii de deplasare independenta si de folosire a cuvantului, tactul furnizeaza si creeaza, impreuna cu vazul, conditii de percepere a spatiului haptic, concret, direct, nemijlocit. Inca la 15 luni este evident faptul ca, atunci cand arunca obiecte sau le scapa din maini, copilul prezinta o mare mobilitate in urmarirea vizuala a traiectoriei pe care o descrie caderea obiectului. Tot in aceasta perioada se constituie si alte caracteristici structurale ale perceptiei. Datorita implicatiei tactile, vizuale si kinestezice in perceptie, copilul anteprescolar diferentiaza mai bine si mai clar dimensiunile obiectelor. Desi progresul in aceasta privinta este lent, totusi, in legatura cu anumite situatii care au fost fixate puternic, in special prin experienta tactila si vorbire, copilul incepe sa foloseasca criterii de diferentiere, categoriile de ,,mare" si ,,mic". Jocul de manuire a obiectelor contribuie la dezvoltarea acestui gen de aprecieri.
Este adevarat ca obiectele indepartate sunt inca distinse greu si defectuos. Dificultatea ramane mare in aceasta privinta si din cauza ca extinderea zonei vizuale este limitata (in adancime, aceasta zona este clara la 5 - 11 m, iar limitele campului vizual sunt cuprinse intre aproximativ 45 si 50 cm). Ceea ce depaseste campul vizual (in largime si adancime) este perceput relativ haotic. De altfel, copilul nici nu-si ridica probleme de percepere a obiectelor aflate la distanta decat in foarte rare ocazii. Inconsistenta experientei anteprescolarului cu privire la dimensiunile si forma obiectelor este, inca, evidenta. In perceptia spatiala se include, intr-o coordonare foarte fina, ce evolueaza intens in perioada anteprescolara, neatingand insa limita de confluenta necesara in perceperea corecta a marimii la distanta, activitatea para (binara) a receptorilor (ochi, urechi, tact etc.).
Experienta tactilo - vizuala - kinestezica, inca imperfecta, se va dezvolta totusi simtitor, se va stabiliza si, in continuare, in perioada prescolara, copilul va castiga treptat experienta (cognitiva) ca obiectele nu-si modifica, decat in mod aparent, marimea la distanta.
Copilul traieste din plin prezentul; perceperea evenimentelor trecute este confuza. Totusi, vorbirea infuenteaza constituirea elementara a perceptiei de timp, datorita necesitatii de expunere ,,pe rand" a ceea ce in perceptie se da impreuna. La acestea se adauganecesitatea, uneori puternica, de a explica si comunica adultului etape ale unor activitati consumate si ale unor intentionalitati gradate.
Desi perceptia constituie modalitatea cea mai dezvoltata de reflectare a realitatii obiective, caracterul ei inca fragil la anteprescolar este evident. Daca o persoana cunoscuta se imbraca altfel decat de obicei, ea este greu recunoscuta chiar de copilul de 2 ani. Generalizarea perceptiva este manifestata in numeroase imprejurari. In acest sens, o fetita de 1 an si 7 - 8 luni, care avea obiceiul sa lase capul in jos cand cineva o privea insistent, reactiona in acelasi mod in fata oglinzii, in care de fapt se privea pe ea insasi, sau in fata unui portret, ce privea cu insistenta in fata, fatita manifestand astfel o perceptie generalizata, primitiva, cu elemente ale recunoasterii confuze, la situatii doar aparent asemanatoare.
Dezvoltarea perceptiei este influentata in ontogeneza timpurie de imbogatirea mijloacelor de comunicare verbala. Atentia copilului poate fi orientata, la varsta de 3 ani, discret, prin limbaj, spre anumite insusiri ale obiectelor, ceea ce face ca perceptia sa se desfasoare in conditii noi, mai evoluate.
Toate acestea ne permit sa consideram ca dezvoltarea perceptiei are loc in trei moduri: sub influenta actiunii cu obiectele, sub influenta comunicarii verbale si sub forma perceptiei contemplative. Intre 1 si 3 ani modalitatea mai frecventa de percepere este aceea care priveste actiunea cu obiectele.

B. Reprezentarile
O serie de psihologi, ca Baldwin, H.Wallon, Marian, R. Zazzo, au subliniat ideea ca, pana la 2 ani, evolutia reprezentarilor si operarea mentala cu ele este lenta.
Studii exprese asupra reprezentarilor din prima copilarie au creat insa termeni noi pentru aceasta problema. N. I. Barkenblitt a aratat, pe cale experimentala, ca la 1 an si 4 luni sunt evidente reprezentarile generale pe baza rezervei de perceptii de care dispune copilul. Acest fenomen este favorizat de dezvoltarea limbajului. Sub influenta limbajului reprezentarile se supun unei profunde restructurari. Limbajul, la randul sau, se dezvolta pe seama cresterii capacitatilor de reprezentare a obiectelor, actiunilor etc. Cuvantul - denumire devine instrument al activitatii intelectuale numai datorita dezvoltarii reprezentarilor.
Prin limbaj se contureaza continutul reprezentarilor, se precizeaza legaturile acestora cu grupele de obiecte pe baza carora s-au format.
In copilarie, reprezentarile vor ramane totusi mult legate de perceptie, vor predomina reprezentarile cu un caracter intuitiv concret.
Posibilitatea constituirii unor reprezentari prin intermediul cuvantului creeaza o baza noua pentru capacitatile cognitive si stimuleaza desprinderea treptata a reprezentarilor de perceptia directa.
Dezvoltarea planului mental permite trecerea de la aparitia involuntara a reprezentarilor la aparitia lor in urma unei solicitari verbale. Copilul poate fi solicitat, la 2 ani si jumatate, sa caute pantofii si sa-I aduca, sa puna pieptenele la loc etc. Toate acestea arata ca reprezentarile sale au o oarecare precizie in ceea ce priveste locul unde se afla plasate obiectele evocate.
In prima copilarie se dezvolta si reprezentarea de sine (H.Wallon). Copilul se numeste pe sine, dupa ce a auzit pe altii de mai multe ori numindu-l. A atras mult atentia capacitatea relativ redusa a copilului, pana la 1 an si 6 - 7 luni, de a se recunoaste in oglinda. Uneori, anteprescolarul poate manifesta accese de gelozie fata de copilul din oglinda tinut in brate de catre mama sau tatal sau. Aceasta manifestare este cu atat mai intensa cu cat persoana care tine copilul manifesta fata de acesta mai multa tandrete. Gesturile, in acest caz, sunt percepute ca fiind adresate unui alt copil.

C. Memoria
Intre 1 si 3 ani memoria copilului se dezvolta mai ales pe linia organizarii conduitelor plastice de recunoastere si reproducere a cuvintelor, fapt posibil datorita cresterii cantitatii de informatie si retentie sau stocare.
Functiile mnemonice sunt alimentate de achizitii prin stratificare (retentie) a evenimentelor si conduitelor de fiecare zi implicate in satisfacerea trebuintelor si dorintelor copilului. De aceea, la 18 luni, copilul poate executa mici sarcini, poate cauta jucaria, mingea etc.Mai mult, cand a terminat mancarea, intinde spontan farfuria si spune: ,,gata", dovedind astfel ca a acumulat o anumita experienta de viata.
Recunoasterea este facilitata de familiarizarea copilului cu datele generale ale mediului in care traieste. Asociatiile prin continuitate au un rol deosebit de important in retentie, in fixarea mnemonica de scurta durata (imediata).
In cadrul memoriei, creste latenta ei. Asfel, la 1 an, latenta este uneori de cateva saptamani, la 3 ani - de cateva luni, la 4 ani - de un an. Se pune astfel in evidenta crearea orizontului primitiv de retrospectiva (spontana) a experientei de cunoastere. Evocarea verbala complica acest orizont.
Memoria imediata a copilului anteprescolar are un caracter afectogen pronuntat, in care se recunoaste legea raportarii la evenimentul cel mai pregnant.
Reproducerea verbala spontana in relatiile cu adultul devine deosebit de activa. Copilul face inca destule greseli pe acest plan, dar efortul lui de a reproduce o anumita forma de exprimare se intensifica.
De fapt, repetarea organizeaza memorarea si deci reproducerea.

D. Particularitatile atentiei
Ca functie complexa de orientare si concentrare a activitatii psihice, atentia este evident nedezvoltata pana la 18 - 20 de luni, cand copilul incepe sa manifeste momente de atentie concentrata in activitatea de joc de manuire. Astfel de momente se constata pe la 2 ani si in relatiile cu adultul, copilul fiind adesea foarte atent la modul cum vorbeste sau cum gesticuleaza acesta. Anteprescolarul poate fi distras prin cuvinte de la o activitate prost orientata. Tot verbal, I se pot sugera actiuni, mobiluri etc. Atentia se formeaza si se dezvolta mai ales in joc, activitate in care raportul dintre factorii intamplatori ce-l distrag pe copil este diferit fata de situatiile dinafara jocului. In decurs de 10 minute, de pilda, copilul anteprescolar poate sa schimbe directia activitatii de 6 - 7 ori, iar in joc, de aproximativ 3 - 4 ori (la 2 ani si jumatate). Durata jocului, ca activitate, creste de-a lungul acestei perioade a dezvoltarii psihice. In conditii adecvate,
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Psihologie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles