Dezvoltarea durabila ajutata de biocombustibilii obtinuti din alge

3x puncte

categorie: Geografie

nota: 9.96

nivel: Facultate

Valurile reprezintă imense zăcăminte de energie. Puterea medie anuală pe coasta Oceanului Atlantic este cuprinsă între 15 și 80 kW/m de coastă. Energia valurilor nu se poate folosi însă pe scară largă. Prototipuri de centrale de acest gen sunt astăzi în fază de analiză și testare. Temperatura planetei crește considerabil odată cu aproprierea de centrul său. În anumite zone de pe planetă, la adânci[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dezvoltarea durabila ajutata de biocombustibilii obtinuti din alge

Valurile reprezintă imense zăcăminte de energie. Puterea medie anuală pe coasta Oceanului Atlantic este cuprinsă între 15 și 80 kW/m de coastă. Energia valurilor nu se poate folosi însă pe scară largă. Prototipuri de centrale de acest gen sunt astăzi în fază de analiză și testare. Temperatura planetei crește considerabil odată cu aproprierea de centrul său. În anumite zone de pe planetă, la adâncime, se găsește apă la temperaturi foarte ridicate.

Geotermia de temperatură ridicată (150 până la 300°C) presupune pomparea acestei ape la suprafață, unde, prin intermediul unor schimbătoare de căldură, se formează vapori, care sunt utilizați ulterior în turbine, ca și în cazul centralelor termice clasice și astfel se produce electricitate.Resursele geotermice cu o temperatură scăzută (mai mică de 100°C) sunt extrase cu ajutorul unor pompe termice, în scopul eliberării unei cantități de căldură pentru diferite necesități. Această resursă termică poate fi exploatată prin intermediul tehnologiei "rocilor calde și uscate", în curs de dezvoltare. Geotermia de temperatură ridicată (150 până la 300°C) presupune pomparea acestei ape la suprafață, unde, prin intermediul unor schimbătoare de căldură, se formează vapori, care sunt utilizați ulterior în turbine, ca și în cazul centralelor termice clasice și astfel se produce electricitate.

Biomasa reprezinta intregul material (tesut) al plantelor sau vegetatia, fie in stare cruda fie procesata, din plante salbatice sau cultivate. Copaci, arbusti sau ierburi care cresc repede, reziduuri agricole - ca uleiuri vegetale uzate, paie de cereale - ,reziduuri lemnoase - ca hartii , rumegus, aschii etc. - ,metan captat din bazinele statiilor de tratare ale oraselor si ale fermelor zootehnice, toate reprezinta biomasa. In plus culturi cum ar fi porumbul , sfecla de zahar, granele, algele marine pot fi cultivate special pentru generarea energiei.Culturile care constituie o sursa buna de energie au o productie mare de material uscat si utilizeaza teren minim.

Cultura trebuie sa genereze mai multa energie decat consuma producerea ei. Esential este ca biomasa stocheaza energie solara pe care omul o poate converti in electricitate, combustibil sau caldura. Prin fotosinteza, energia soarelui este stocata in legaturile chimice din tesutul plantelor. Numeroase procese cum ar fi cogenerarea, gazeificarea si fermentatia pot deriva spre aceasta sursa de energie pentru a produce energia necesara consumului uman. Biomasa este, sub rezerva unei exploatări durabile a acesteia, o energie regenerabilă, care furnizează biocombustibili, în general sub formă solidă și biocarburanți, în general sub formă lichidă.

Biocarburanții lichizi, mai scumpi din punct de vedere al obținerii și produși pe baza unor culturi energetice (stuf, trestie de zahăr, floarea soarelui, grâu, porumb,...), sunt cel mai bine puși în valoare în aplicații din domeniul transportului. Ei sunt utilizați în prezent, mai ales pentru alimentarea motoarelor termice, fiind amestecați cu mici cantități de carburanți tradiționali, pentru a le ameliora caracteristicile.

Biocarburanții reprezinta in momentul de fata un mare entuziasm. Abandonarea combustibililor fosili în schimbul biogazului și al alcoolului a fost prezentată drept un remediu împotriva schimbărilor climatice. Oficialii de la Bruxelles cer ca 6% din carburantul utilizat în 2010 să fie biogaz și 20%, în 2020. Pentru a atinge aceste obiective, guvernul britanic a redus taxele asupra biocarburanților cu 0,30 de euro pe litru, în timp ce reprezentanții Uniunii Europene dau agricultorilor 45 de euro pe hectar pentru culturile din care se produc combustibili verzi (biogaz sau alcool).

Toată lumea este aparent mulțumită. Țăranii și industria chimică pot dezvolta noi piețe, statul poate să-și respecte angajamentele în materie de reducere a emisiilor de gaz carbonic, iar ecologiștii o pot vedea ca pe inițiativă de domolire a încălzirii globale. Utilizați la scară mică, biocarburanții sunt inofensivi.

3. ALGELE MARINE – BIOCOMBUSTIBILUL SECOLOLUI 21
Biodiesel-ul pare a fi unul din combustibilii viitorului, in principal datorita abundentei resurselor prime naturale din care se poate produce. In acest context nu ne mira faptul ca biodiesel-ul se poate produce mai nou si din alge marine.Cel mai mare avantaj al algelor este ca se poate obtine de 30 de ori mai mult biodiesel pe hactar decat din porumb sau soia. Cuplat cu faptul ca algele cresc in apa sarata (cea mai abundenta substanta pe Pamant) incepem sa intelegem de ce algele marine pot deveni o alternativa la petrol. Discutia trebuie sa inceapa de la sursa de materie prima.

Alge-alge, dar ce alge? Nu se stie deocamdata pe ce specii vegetale ne vom bizui in viitor ca sursa de combustibil, asa ca marile companii din domeniu au in vedere mai multe optiuni. Viitorul va arata care dintre plantele experimentate se vor dovedi cele mai potrivite. Speciile de alge alese sunt cele capabile sa sintetizeze cantitati mari de lipide (substante grase). Dar de ce? Pentru ca tocmai din aceste substante se poate obtine, printr-un proces chimic numit transesterificare, preŹtioŹsul combustibil cu care ne vom alimenta maine masinile, motocicleŹtele, scuterele, drujbele si ce mai functioŹneaza azi cu motorina. O astfel de specie este Bothryococcus braunii, alga descoperita de profesorul Makoto Wanatabe,de la Universitatea Tsukuba. El a calculat ca ar putea schimba Japonia in maxim 5 ani si ,dupa aceasta, ‘putem incepe sa schimbam lumea’, afirma el in ziarul ‘The Times’.
Alga descoperita de el este in mod special „predispusa la ingrasare“, si a fost deja cultiŹvata experimental intr-o zona desertica. Pozitia taxonomica a acestei alge a fost schimbatoare. Prezenta resturilor peretilor celulari in masa geatinoasa a coloniei, structura celulara si a pertilor celulari, prezenta pirenoidului si a amidonului justifica situarea lui in Increngatura Chlorophyta. Formeaza colonii mari, de culoare verde, care adesea par diseminate in forma de granule pe suprafata apei.Portiunile de tal, ca niste ciorchine, sunt unite prin niste benzi gelatinoase, asemanatoare unor palnii sau cornete radiare, de centrul coloniei.Celulele sunt condensate la periferie, astfel ca interiorul coloniei pare omogen.Ca produse de asimilatie se gasesc amidon si ulei.Fiind mai usoare decat apa, cooniile plutesc la suprafata si adesea formeaza ‘infloriri’.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles