Dezvoltare rurala a satului Milisauti

2x puncte

categorie: Economie

nota: 9.00

nivel: Liceu

I.1.Scurt istoric

Condițiile geografice ale Moldovei de Nord au determinat din timpuri străvechi întemeierea unor așezări rurale, care în faza lor incipientă îmbrăcau forma unor mici sate.

În general localitățile componente au o serie de caractere comune, dar timpul când s-au format diferă. Perioada de întemeiere a așezărilor este atestată de cronicele bisericești, [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dezvoltare rurala a satului Milisauti

I.1.Scurt istoric

Condițiile geografice ale Moldovei de Nord au determinat din timpuri străvechi întemeierea unor așezări rurale, care în faza lor incipientă îmbrăcau forma unor mici sate.

În general localitățile componente au o serie de caractere comune, dar timpul când s-au format diferă. Perioada de întemeiere a așezărilor este atestată de cronicele bisericești, de monografiile sumare ale unor localități și de o serie de autori ce au referiri în documentele lor asupra acestor sate.
...........................................................

MILIȘĂUȚI

Așezare veche, din care s-au format cu timpul două comune aparte: Milișăuțiul de Sus care făcea parte din districtul Rădăuți și Milișăuțiul de Jos din districtul Suceava. Denumirea Milișăuțiului vine după unii de la cuvântul latin ,,ostaș,, sau de la cuvântul ,,mel,, + terminația -vți. ,,Mel,, înseamnă var, iar satul este așezat lângă o străveche ,,varniță,, de unde-i vine și numele de Meleșevo - Meleșevți.

Milișăuțiul este așezat la gura pârâului Horaiț, localitatea fiind tot la fel de veche ca și Bădeuțiul. Localitatea este legată de biserica din timpul lui Alexandru cel Bun. Pe locul acestei biserici, în apropierea șesului numit Varnița, cunoscut câmp de bătălie al tătarilor, Ștefan cel Mare a zidit biserica Sfântul Procopie în 1487.

Aici pe câmpul de bătălie ,,Varnița,, Ștefan cel Mare a nimicit hoardele tătare.

În decursul vremurilor satul a fost purtat de mâini boierești, ducând la neânțelegeri între aceștia privind vânzările și cumpărările. Într-o vreme satul aparținea în întregime episcopului de Rădăuți Evloghie, care cumpărase jumătate de sat de la un Dumitru din Turiatca, iar alta obșinută de la părintele Aftanasie care o dăruise mănăstirii Solca.

De la acest vlădică, satul Milișăuții de Sus a trecut din 1634 la rudele sale, la o soră Ana, care la rândul ei, dăruiește Milișăuțiul de Jos mănăstirii Sfântul Ilie, pe când Milișăuțiul de Sus trece în posesia fiicei sale Maria Caragiu, care iarăși îl dărui nepoatei sale Maria.

Moșia aceasta trecu din mână în mână până ce deveni a Mariei, soția hatmanului George Hum. Maria Hum dăruiește o parte a Milișăuțiului mănăstirii Ițcani de lângă Suceava. Cealaltă parte a moșiei cu toate veniturile și drepturile o vinde visternicului Nicolai pentru ,,o sută de lei li un cal deșălat,,
Varlaam Ursachi ieromonahul de la mănpstirea Ițcani, în ziua de 9 martie 1733 reușește să obțină de la Grigore Ghica Vodă, un act de danie pentru sine și biserica sa dar nu pentru multă vreme, căci înșelăciunea este dovedită sub Ioan Mavrocordat Vodă, iar ieromonahul este pus sub urmărire la 14 ianuarie 1744.

La 17 mai 1746 Costandachi, fiul armașului Constantin și unchiul lui Nicolai, vânduse Milișăuțiul lui Vasile Pădure din Suceava cu 110 lei care nu-i era rudă și nici răzeș.

De aceea, marele vornic Lupu Balș care cumpărase atunci o parte a moșiei Romanești, considerându-se megieș, pe baza contractului de cumpărare din 5 iunie 1746 cumpără Milișăuțiul de la Vasile Pădure tot cu 110 lei. Mănăstirea Solca îi cere lui Balș satul Milișăuți, considerând neântemeiată deținerea lui, dar Balș totuși îl stăpânește până în 1760.

Balș vinde Milișăuțiul mănăstirii Solca pe baza contractului din 20 ianuarie 1760 care de curând fusese din nou împărțit în două.
Milișăuțiul de Jos, după cum arată un hrisov al lui Ioan Toader Calimachi (calmeș) Vodă, din 9 ianuarie 1761, a fost dăruit mănăstirii Sf.Ilie de către Irina, fiica lui Gheorghe Mînzul și de bărbatul său Grigoraș, iar Milișăuțiul de Sus aparținea mănăstirii Solca prin hrisovul din 20 ianuarie 1760.
Satul s-a aflat sub această stăpânire până în anul 1776.

Milișăuțiul de Sus s-a unit cu cel de Jos în 1910, în vremea primarului vasile Siretean.
În componența localității mai intră și două cătune: Lunca și Gara.

LUNCA

Sat la marginea Milișăuțiului, component al localității, este situat la sud-vest de satul Gara, în lunca Sucevei. Satul este de tip împrăștiat în lunca râului Suceava, care îl inundă parțial și periodic la revărsări.
A luat ființă în 1885 când s-a așezat acolo primul gospodar Ozarchevici Vasile.

GARA

Este deasemenea un sat arondat orașului, care s-a dezvoltat de-a lungul DN 2H Rădăuți-Suceava precum și în lunca de pe malul stâng al râului Suceava.
Satul a fost întemeiat de unii dintre locuitorii de la calea ferată și Gara Milișăuți(construite între anii 1870-1874), punând astfel bazele cătunului Gara.


I.2.Cadrul general al localitatii Milisauti

AȘEZARE GEOGRAFICĂ

Străbătând valea Sucevei de la cel mai important centru economic, social și cultural al județului care este municipiul Suceava, spre locul de veșnică odihnă a marelui Ștefan cel Mare, Putna, pătrundem după 28 km într-o așezare ce se remarcă prin frumusețea caselor construite, prin florile multicolore ce insoțesc DN 2H pe tot parcursul acestuia prin oraș, prin hărnicia locuitorilor acestor meleaguri binecuvântate de Dumnezeu, locuitori care cu greu își găsesc timp pentru odihnă.

Fiecare pas pe drumul străbătut, naște rezonanțe istorice pentru locuitori, ei amintindu-și că pe aici a pășit și cel care a dat Moldovei strălucire și pe care ei îl numesc, cu venerație ,,cel sfânt".

Este vorba aici de marele domnitor Ștefan cel Mare. Poate că și amintirea acelor vremuri glorioase și demult apuse, îi face pe oamenii de azi să se dăruiască prin tot ceea ce fac localității lor.

Orașul Milișăuți este așezat în sudul depresiunii Rădăuți, în estul județului Suceava, la o depărtare spre nord de 28 km de municipiul Suceava și 8 km spre sud-est de municipiul Rădăuți.

Localitatea se află la întretăierea a două vechi drumuri comerciale, azi două importante artere de circulație care leagă municipiul Suceava de meleagurile minunatelor mănăstiri bucovinene - Putna și Sucevița și un altul ce leagă Rădăuțiul de ținuturi cu un bogat trecut istoric - Arbore, Solca și Voroneț.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Economie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles