Determinarea Tensiunii Superficiale

3x puncte

categorie: Fizica

nota: 9.00

nivel: Facultate

Pentru măsurarea tensiunii superficiale a lichidelor, care este o mărime fizică de mare importanță pentru știință și tehnică, s-au imaginat o serie de întreagă de metode. Alegerea uneia sau alteia dintre metode depinde de natura lichidului, temperatura și presiunea la care se efectuează măsurătorile, de precizia necesară a măsurătorilor ca și de alți factori, ca: simplitatea metodei, sensibilitate[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Determinarea Tensiunii Superficiale

Pentru măsurarea tensiunii superficiale a lichidelor, care este o mărime fizică de mare importanță pentru știință și tehnică, s-au imaginat o serie de întreagă de metode. Alegerea uneia sau alteia dintre metode depinde de natura lichidului, temperatura și presiunea la care se efectuează măsurătorile, de precizia necesară a măsurătorilor ca și de alți factori, ca: simplitatea metodei, sensibilitatea aparaturii și durata determinării.

Măsurătorile de tensiune superficială se împart în două categorii distincte: măsurători dinamice unde straturile superficiale asupra cărora se fac determinările se reîmprospătează continuu și măsurători statice în care se determină tensiunea superficială a unui lichid în stare de echilibru. Pe lângă acestea există un număr suficient de mare de metode care nu sunt nici pur statice nici prur dinamice. În aceste metode, la fiecare măsurătoare are loc o nouă reîmprospătare a suprafeței urmată de stingerea unei stări de echilibru aproximativ. Din acestă cauză, metodele de acest tip se înglobează într-o categorie aparte: metode cvasistatice.

Măsurătorile din prima categorie se realizează cu ajutorul unor metode, ca: metoda undelor capilare, a picăturilor pulsatorii, a jeturilor oscilante și altele. Măsurătorile statice de tensiune superficială și cele cvasistatice se realizează prin cinci categorii de metode.

Acestea sunt:
1. Metode bazate pe măsurarea înălțimi de ascensiune în tuburi capilare. Acestea se numără printre metodele riguros statice și cele mai precise de măsură, cu condiția ca lichidul să umecteze perfect pereții capilarului. Ele sunt indicate numai pentru măsurători asupra unor lichide cu vâscozitate mică.
2. Metode bazate pe măsurarea dimensiunilor unei picături așezate pe o suprafață sau atârnate. Avantajele acestui grup de metode constau în afptul că măsurătorile nu depind de unghiul limită al lichidului în raport cu suportul, ca și faptul că se adeaptează ușor pentru măsurători ale tensiunii superficiale la diverse presiuni ale gazelor în contact cu lichidul, pentru lichidele volatile etc. acestea sunt, de asemenea, metode riguros statice.

3. Metode bazate pe măsurarea presiunii necesare pentru formarea sau ruperea unei bule de gaz în lichidul de studiat sau a unei picături dintr-un lichid în alt lichid. Acestea se numeră printre metodele relative de măsură ale tensiunii superficiale și cvasistatice. Ele au avantajul că sunt simple și precise. În plus măsurătorile ne depind de condițiile de umectare ale capilarului de către lichidul studiat.
4. Metode bazate pe compararea forțelor superficiale cu forțele gravitaționale (cântărirea picăturilor). Acestea se bazează pe determinarea greutății unei picături căreia se dă drumul dintr-un capilar vertical. Ele sunt metode relative și cvasistatice. Aceste metode nu depind de unghiul limită al lichidului în raport cu materialul capilarului și pot fi folosite și pentru lichide vâscoase, ducând la rezultate precise.

5. Metode bazate pe determinarea forței necesare smulgerii de pe suprafața lichidului a unui corp de formă geometrică cunoscută (inel, cilindru, palcă, etc). aceste metode fac parte din categoria celor cvasistatice, absolute și pot atinge cu o prececizie foarte mare având în vedere că au la bază o măsurătoare de forță, cu condiția însă ca lichidul să aibă o vâscozitate mică și să umecteze perfect corpul geometric.

În lucrarea de față se va descrie una dintre metodele bazate pe măsurarea presiunii necesare ruperii unei bule de aer ce se formează la extremitatea unui capilar în lichidul a cărui tensiune superficială se studiază.

Teoria metodei:
Pentru determinarea tensiunii superficiale prin metoda presiunii maxime în bulă se așează extremitatea unui tub capilar pe suprafța lichidului de studiat (figura alăturată).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Fizica

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles