Desteapta-te, romane de Andrei Muresanu

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.97

nivel: Liceu

Idealul de unire a tuturor romanilor este exprimat in strofa a cincea, prin doua simboluri sugestive - "Milcov si Carpati" - si prin juramantul pe care acestia il fac in numele libertatii intregii natiuni: "Dar noi, patrunsi la sufle de santa libertate,/ Juram ca vom da mana, sa fim pururea frati!".

In urmatoarele doua strofe se compune imaginea patrie prin metafora personificatoare[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Desteapta-te, romane de Andrei Muresanu

Idealul de unire a tuturor romanilor este exprimat in strofa a cincea, prin doua simboluri sugestive - "Milcov si Carpati" - si prin juramantul pe care acestia il fac in numele libertatii intregii natiuni: "Dar noi, patrunsi la sufle de santa libertate,/ Juram ca vom da mana, sa fim pururea frati!".

In urmatoarele doua strofe se compune imaginea patrie prin metafora personificatoare "o mama vaduvita", sugerand ideea ca nerealizarea unitatii nationale este dureroasa si tara cere sprijinul fiilor ei, rostind in acelasi timp o imprecatie, impotriva tradatorilor: "Si blastama cu lacrimi in ochi pe orisicare/ In astfel de pericol s-ar face vanzatori!". Blestemul continua in strofa a saptea, in care, tara, personificata, invoca urgiile naturii care sa se abata asupra lasilor atunci cand patria trebuie aparata: "De fulgere sa piara, de trasnet si pucioasa".

Strofele a opta si a noua aduc in memoria romanilor asuprirea otomana ce a provocat suferinte si chinuri atator generatii. Romanii jura sa nu mai indure tirania nimanui, fiind constienti ca oricand tara este pandita de primejdii, intre care aceea de a-i fi rapita limba stramoseasca. Ideile sunt exprimate prin interogatii retorice: "N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui robie,/ Al carui jug din seculi ca vitele-l purtam?".

Penultima strofa exprima o adresare directa catre "romani din patru unghiuri", indemnand la unire "in cuget si in simtiri". Indemnurile din aceasta strofa sunt realizate prin substantivul la vocativ - "romani" - si verbele la imperativ - "uniti-va" si "strigati".Ultima strofa se adreseaza preotilor, parintii spirituali ai romanilor, pe care poetul ii indeamna la lupta pentru libertatea poporului si a tarii care este sfanta: "Preoti, cu crucea-n frunte! caci oastea e crestina,/ Deviza-i libertate si scopul ei prea sfant".

O alta idee este aceea ca neamul romanesc este crestin, credinta lor in Dumnezeu fiind ilustrata prin metafora "oastea e crestina". Ultimele doua versuri exprima ideea sacrificiului suprem pe care romanii sunt capabili sa-l faca: "Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina,/ Decat sa fim sclavi iarasi in vechiul nost-pamant!". De aici se desprind si principalele trasaturi care caracterizeaza neamul romanesc: curajul, setea de libertate si demnitate nationala, spiritul de sacrificiu, dragostea de neam si tara, mandria de a fi roman.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles