Despre scrierea limbii romane

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.22

nivel: Gimnaziu

Prima problemă pe care o abordează este cea a limbii și, în linii generale, el continuă inițiativele lui Heliade ce militase în a sa „Gramatică” din 1828 pentru simplificarea alfabetului, primordialitatea limbii vorbite, deci, a fonetismului, ale lui Russom, acel pătrunzător spirit teoretic al genrației de la 1848, autor în 1846 al „Criticii criticii”, sau, 10 ani mai târz[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Despre scrierea limbii romane

Prima problemă pe care o abordează este cea a limbii și, în linii generale, el continuă inițiativele lui Heliade ce militase în a sa „Gramatică” din 1828 pentru simplificarea alfabetului, primordialitatea limbii vorbite, deci, a fonetismului, ale lui Russom, acel pătrunzător spirit teoretic al genrației de la 1848, autor în 1846 al „Criticii criticii”, sau, 10 ani mai târziu, al studiului „Contra latinizanților ardeleni”. Încă din 1848 membrii Junimii sunt preocupați de ortografia românească, de elaborarea unui proiect unitar de scriere a lmbii române, atât de necesar în aceste momente când se legiferase înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin.

Iacob Negruzzi își amintește, astfel, de propria sa inițiativă privind ortografia, făcută, însă, după cum spune el însuși: „fără vreo sistemă hotărâtă, ci mai mult după fantezie li capriciu amestecând fonetismul cu etimologicul în mod cu totul arbitrar”. Discuțiile continuă în cadrul ședințelor Junimii, unde proiectul lui Negruzzi provoacă opinii contradictorii, astfel încât sarcina elaborării unui studiu este asumată de Maiorescu care, la sfârșitul anului 1865, citește prima parte, de principii generale, din încercarea sa asupra ortografiei române.

Își face astfel intrarea studiul Despre scrierea limbii române. „În iunie 1866 am terminat cartea mea Despre scrierea limbii române a cărei idee fundamentală (partea I) o concepusem și o scrisesem în noaptea de 15-16 noiembrie 1865. Important pentru mine ca cea dintâi lucrare originală și concepută cu iuțeala fulgerului. Ultima parte, critica etimologismului, am scris-o în nopți în care mica mea Livia zăcea bolnavă de un început de holeră, când am văzut cu cea mai adâncă strângere de inimă resignarea micei creaturi.”

Studiul are patru părți: despre literele latine primite de noi fără schimbare; despre scrierea lui ; despre principiul scrierii și o critică a sistemului fonetic; cercetări limbistice și critica sistemului etimologic. Urmând Școlii Ardelene, lui Heliade și mișcării lingvistice continuate de Aaron Pumnul și Cipariu, Maiorescu reia o problemă de bază a culturii noastre, ca de altfel a oricărei culturi în genere, dezvoltând, în cea mai mare parte, idei care astăzi ni se par de domeniul firescului, dar care atunci, la câțiva ani după Unire, erau în centru controverselor științifice din care vor rezulta regulile scrierii românești valabile peste timp.

Considerând că principiul fonetic „nu este un principiu absolut și general al scrierii române, ci trebuie restrâns în mod esențial”, Maiorescu combate, în numele „dependenței raționale a regulei fonetice de principiul logic în scrierea limbei”, teoriile lui A. Pumnul, uneori cu slabe îndreptățiri, cum ar fi discuția în jurul sunetului î pentru care nu vede necesar, cal puțin în stadiul respectiv al limbii, un semn special, alături de ă.

Contestabilă în această direcție, teoria maioresciană este însă pe deplin valabilă în direcția criticii etimologismului (susținut atunci de Cipariu), care încerca a anula sau a considera falsa metamorfoză fonetică de sute de ani, „prin care a trecut limba cu secole înapoi”, care dorea o revenire „la sonurile primitive ce corespundeau unui grad de dezvoltare a noțiunilor lui, peste care poporul român a trecut de mult”, neținând seama de „propria viață a limbei și a inteligenței unui popor”. Acestor argumente impecabile ale mentorului junimist le dau palide răspunsuri cei vizați, iar Societatea Academică Română, înființată în 1866 și inaugurată un an mai târziu, reia dezbaterea, optând pentru o soluționare diferită de cea a lui Maiorescu. Consecința: acesta își dă demisia.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles