Despre fatalismul mioritic

5x puncte

categorie: Romana

nota: 9.96

nivel: Liceu

Aceasta istoAZrie a interpretarilor, cu evidente conotatii filosofice, e marcata de ca-teva puseuri acuAZzaAZtoare urmate de fiecare data de replici justificative. Dupa al doilea Razboi Mondial, aceste excese isi pierd din intensitate, remarcandu-se, in schimb, o ampla ofensiva a conAZcepAZtiei nonfataliste - G. Calinescu, C. Brailoiu, A. Fochi si M. EliAZade fiind repere soAZlide ale acestui cure[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Despre fatalismul mioritic

Aceasta istoAZrie a interpretarilor, cu evidente conotatii filosofice, e marcata de ca-teva puseuri acuAZzaAZtoare urmate de fiecare data de replici justificative. Dupa al doilea Razboi Mondial, aceste excese isi pierd din intensitate, remarcandu-se, in schimb, o ampla ofensiva a conAZcepAZtiei nonfataliste - G. Calinescu, C. Brailoiu, A. Fochi si M. EliAZade fiind repere soAZlide ale acestui curent.

Seria polemica e inaugurata inca in 1854 de catre francezul Jules Michelet, un apropiat al pasoptistilor si unionistilor romani refugiati la Paris care, se stie, a realizat prima traducere intr-o limba straina a Mioritei. Acesta remarca si acuza, totodata, o prea usoara resemnare a ciobanului in fata mortii. Dar ceea ce avea sa contrarieze sunt con-cluziile lui J. Michelet: "Mai este insa in ea, din nefericire, o trasatura nationala: reAZsemAZ-narea prea usoara.

Omul nu se lupta cu moartea; nu se incrunta catre ea; el o priAZmeste, se insoara cu aceasta AİcraiasaA>>, a lumii mireasa si mistuie, fara sa murmure, aceasAZta casatorie. Abia desprins din natura, pare ca se simte mangaiat de faptul ca se reintoarce iarasi in sanul ei" (Jules Michelet, Legendes democratiques du Nord, Editura Garnier Freres Libraires, Paris, 1854, citat de Ion Breazu, Note despre Miorita, in Patria, XIV, nr. 243, 23 noiembrie 1932, p. 1-2, Cluj).

Francezul avea toate circumstantele de partea sa. La o lectura abrupta si la o ana-liza simplista, din exterior, mesajul pare cu adevarat acesta. Cu certitudine ca multi alti reprezentanti ai altor culturi si civilizatii ar da, fara rea-credinta, poate cu o usoara con-sternare, acelasi verdict. Deci putem vorbi de o franchete prea putin amendabila.
Alexandru Odobescu (1861) este primul care respinge ideea fatalismului mioAZritic, fara insa a cauta o interpretare oarecare pentru modul in care se petrece moartea.

Odobescu este de parere ca la radacina atitudinii ciobanului ar sta regretul de a paAZraAZsi viata in floarea varstei si, deci, substanta baladei nu are nici o urma de fatalism, ci doar o tristete vadita a "junetii invinse". Cat priveste intriga de la stana, e socotita neAZsem-nificativa, deoarece a fost grefata ulterior (Al. Odobescu, Rasunete ale Pindului in Carpati, 1861, in Revista Romana).
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles