Despre Dumnezeu - ca exista

3x puncte

categorie: Filosofie

nota: 9.67

nivel: Facultate

Spunem ca evidenta este un criteriu intralogic al adevarului intrucat presupune raportarea cunostintei testate nu numai la alte cunostinte inrudite. Criteriul intralogic trebuie completat cu unul extralogic care sa permita iesirea din sfera subiectivitatii pure si raportarea cunostintei la obiectul desemnat.

Descartes distinge intre o falsitate propriu-zisa sau formala si o fals[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Despre Dumnezeu - ca exista

Spunem ca evidenta este un criteriu intralogic al adevarului intrucat presupune raportarea cunostintei testate nu numai la alte cunostinte inrudite. Criteriul intralogic trebuie completat cu unul extralogic care sa permita iesirea din sfera subiectivitatii pure si raportarea cunostintei la obiectul desemnat.

Descartes distinge intre o falsitate propriu-zisa sau formala si o falsitate materiala. El considera ca falsitatea formala nu se poate gasi decat in judecati. Ideile, considerate in sine, neraportate le altceva nu sunt false formal, ele fiind moduri ale cugetarii.

In idei exista o anumita falsitate materiala cand infatiseaza ceea ce nu este ca fiind. Rezulta ca, asa cum eroarea poate fi nu numai formala, ci si materiala, tot asa exista atat un adevar formal (dat de evidenta), cat si unul material (dat de corespondenta).

In gnoseologia sa Descartes nu are in vedere pe Dumnezeu in sens religios. Ideea de Dumnezeu este ideea inlantuirii existentei, in care tot ce trebuie sa aiba realitate trebuie, in mod necesar, sa isi poata gasi loc, " [...] Existenta lui Dumnezeu este in mod foarte evient demonstrata prin simplul fapt ca eu exist, si ca exista in mine indeea unei fiinte perfecte in mod suveran ( adica a lui Dumnezeu)" .

In Meditatii Descartes pleaca in realizarea celor trei demonstratii de la urmatoarele propozitii explicite:
a) ideile nu difera intre ele ca moduri ale cugetarii ci pentru ca infatiseaza lucruri deosebite;
b) in cauza eficienta si totala trebuie sa se afle tot atata desavarsire cat exista si in efectul ei;
un lucru nu poate izvori din nimic;

c) un lucru mai desavarsit (care cuprinde in el mai multa realitate) nu poate iesi din ceva mai putin desavarsit.
Aplicand aceste presupozitii la analiza ideilor, Descartes sustine ca ideea provenita de la un lucru contine in sine o realitate gandita. El conchide ca aceasta realitate trebuie sa fie continuta in chip formal (actual) sau eminent in cauza acelei idei.

In Discurs el aduce trei argumente privind existenta lui Dumnezeu:Proba prin existenta in noi a ideii de fiinta perfecta, pleaca de la faptul ca in noi exista ideea de fiinta perfecta, in raport cu care noi o avem pe aceea despre propria noastra fiinta imperfecta.

Descartes argumenteaza ca diferitele note asupra ideii de Dumnezeu nu isi au sursa in cugetarea specific umana. Astfel, un prim argument este acela ca ideea de Dumnezeu cuprinde in sine ideea de substanta infinita. Un alt argument este acela ca ideea de Dumnezeu cuprinde in sine ideea de desavarsire in act.

Proba prin existenta noastra ca fiinte imperfecte, in Discurs, se pleaca de la faptul ca fiinta noastra imperfecta cunoaste unele desavarsiri pe care nu le are. Se conchide ca exista o fiinta desavarsita de la care am dobandit tot ceea ce avem. In cea de a treia Meditatie se argumenteaza nu numai ca nu provenim din noi insine, dar ca nici nu am fost creati ca fiinte cugetatoare de catre parinti, nici de catre o fiinta mai putin desavarsita decat Dumnezeu.

Argumentul ontologic, desprinde urmatoarea structura generala a argumentului ontologic de tip cartezian:
a) eu am ideea (conceptul) de fiinta perfecta;
b) in conceptul de fiinta perfecta este cuprinsa (gandita) proprietatea existentei;
c) in concluzie fiinta perfecta (Dumnezeu) exista.

Premisele de la care pleaca cele trei demonstratii carteziene comporta insa unele obiectii:
1) Supozitia ontologica potrivit careia superiorul nu poate proveni din inferior , este, cel putin din perspectiva evolutionista, precara.
2) Chiar daca toate presupozitiile carteziene ar fi veridice, ele nu pot fi aplicate nerestrictiv la analiza originii cunostintelor.

DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Filosofie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles