Desfiintarea rumaniei

2x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.14

nivel: Liceu

In prima jumatate a secolului al XVIII lea, obligatiile rumânilor (Tara Românească) si a vecinilor (Moldova) fata de stapanii de mosii au căpătat tot mai mult conținutul unei adevarate robii. Absența unor reglementări precise privind claca si ramanerea ei la dispozitia boierilor, vinderea individuală a rumânilor si a vecinilor, in afara mosiei, duc la accentuarea conflictelor sociale pănă la rad[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Desfiintarea rumaniei

In prima jumatate a secolului al XVIII lea, obligatiile rumânilor (Tara Românească) si a vecinilor (Moldova) fata de stapanii de mosii au căpătat tot mai mult conținutul unei adevarate robii. Absența unor reglementări precise privind claca si ramanerea ei la dispozitia boierilor, vinderea individuală a rumânilor si a vecinilor, in afara mosiei, duc la accentuarea conflictelor sociale pănă la radicalizarea lor.

Degenerarea situației catre conditia robiei s-a remarcat incepand din a doua jumatate a sec. XVII, determinată pe de o parte de abuzurile stapanilor, iar pe de alta de imposibilitatea țăranilor de a opune rezistenta stăpânilor de pământ. Treptat, dreptul lor de proprietate asupra pamantului a fost convertit doar în drept de folosinta, la care se aduga proprietatea asupra uneltelor de munca , inventarul gospodariei si vitele . Fuga in masa a taranilor și revoltele /răscoale semnalate pe diverse proprietăți au impus necesitatea reglementării raporturilor dintre tarani si stapani de mosii .

Desfiintarea rumâniei si a veciniei a fost acceptată de domnii celor doua Țari Romane in primul rand pentru a pune capat fugii in masa a taranilor pe alte mosii,( in paduri, la munte, peste granite) dat fiind că aceasta avea repercursiuni asupra visteriei prin scaderea evidenta a numarului contribuabilor datorita dublei dependente pe care acestia o aveau atat fata de stapanul feudal, cat si fata de domnie( cu podvezi, cai de olac, conace, lucrul domnesc, etc.).

Domnia însă, era direct interesata în actiunea de sporire a numarului contribuabililor, dar era constrânsă si de ordinal Portii, care, alarmata de proportiile luate de fuga taranilor, a trimis firman domnului C. Mavrocordat poruncindu-i sa treacă la pedepse mai aspre față de cei care se vor opune masurilor prevăzute, atat față de taranii care fugeau neplatindu-si darile, cat si față de boierii care s-ar fi opus reformelor menite sa-i aduca inapoi pe fugari. Pretențiile mereu crecânde ale Porții au dus la cresterea fiscalitatii, influentand raporturile sociale și impunand schimbari in structura relatiilor agrare din cele două Țări Române. Reforma lui Mavrocordat a fost consecinta directă a acestei conjuncturi.

Au existat și anterior încercări de reglementare a relațiilor dintre stăpânii de moșii și rumânii copleșiți de dări.
Esenta reformei lui C. Mavrocordat din 1746 din Țara Românească a constat in reglementarea de catre stat a obligatiilor taranilor dependenti, care pana atunci se aflau la discretia stapanilor de mosie. Hotărârea adunării obstești a Tării Românesti, primind întăritura domnului la data de 5 august 1746 , era actul juridic cu putere de lege care consfințea eliberarea din rumânie, stabilind totodată condițiile de aplicare a prevederilor sale.
In preambulul actului boierii încercau să confere hotărârii un sens uman, cu conotații religioase, artătând că rumânia nu este de nici un folos, ci și de mare pagubă sufletului creștinescu și de mare pagubă sufletului nostru, iar desființarea sa ar fi mai mult pentru ușurarea sufletelor noastre și a părinților, a moșilor și strămoșilor...

Boierii precizau că moșteniseră acest vechiu si rau obiceiu al rumâniei, carele de la mosii si stramosii nostrii pana astazi au ramas asupra capului nostru, cu intenția desigur de a se dezvinovăți în ochii contemporanilor. In continuare stabileau că măsura se aplica pentru rumânii ce i-am avut până acum la stăpânirea noastră, fiind vânduți cu moșiile lor den vremile cele vechi la strămoșii noștrii, adăugând că ori la cine den neamul boierescu sau la mănăstiri vor fi rumâni cu moșiile lor , interveneau cu o formulă restrictivă în sensul că moșiile să rămână la stăpânirea noastră să le stăpânim cum și până acum…In consecință stăpânii de moșii își păstrau în continuare privilegiul de a deține pământul, țăranii eliberați neavând decât dreptul de a-l munci.

Actul amintea și posibilitatea că unii proprietari nu vor fi de acord cu această măsură, de aceea consemna care dintre noi va vrea den bună voița lui ca să-i iarte pentru a sa pomenire, bine va face; iar de nu va vrea(…)să aibă a face acei rumâni cum vor putea… Oricare ar fi fost varianta, rumânii eliberați aveau obligația să dea bani de fieștecare cap câte taleri zece și să se răscumpere și, și cu voe de va fi stăpânului său și fără voe, ei să facă bani și să-i dea la stăpânul său..

Se consemna și soluția în cazul împotrivirii stăpânilor de moșii și a refuzului de a primi plata răscumpărării…și nevrându să-i priimească , va veni de va face jalbă la divan, dar nu li se oferea nici o garanție juridică de soluționare, totul rămânând în continuare la discreția divanelor de judecată, care, după cum se știe, erau constituite din marii boieri.
Actul era contrasemnat de 64 de boieri mari și mici, dar și de către reprezentanții bisericii, direct interesați în noua formă de stăpânire a pământului și de exercitare a obligațiilor de clacă.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles