Depresiunea colinara a Transilvaniei

1x punct

categorie: Geografie

nota: 9.55

nivel: Gimnaziu

Relief si subdiviziuni
Depresiunea Transilvaniei reprezinta o regiune mai scufundata a structurilor geologice care alcatuiesc Carpatii.Fundamentul ei, alcatuit din sisturi cristaline si conglomerate cretacice, se afla la o adancime de 4.500 m, ceea ce arata ca, la sfarsitul Cretacicului, aceasta arie carpatica a inceput sa sufere o scufundare; scufundarea a fost lenta, judecand dupa sedime[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Depresiunea colinara a Transilvaniei

Relief si subdiviziuni
Depresiunea Transilvaniei reprezinta o regiune mai scufundata a structurilor geologice care alcatuiesc Carpatii.Fundamentul ei, alcatuit din sisturi cristaline si conglomerate cretacice, se afla la o adancime de 4.500 m, ceea ce arata ca, la sfarsitul Cretacicului, aceasta arie carpatica a inceput sa sufere o scufundare; scufundarea a fost lenta, judecand dupa sedimentele paleogene si neogene, dispuse in succesiuni continue si care au umplut depresiunea din baza spre partea superioara.

Ultimele sedimente (pliocene) s-au depus pe margini, in legatura cu ariile pe unde s-a retras Marea Pliocena (pe Somes, Mures, Olt).Ridicarea succesiva a Carpatilor, incheiata la sfarsitul Pliocenului, a antrenat si Depresiunea Transilvaniei in aceasta miscare ascendenta si a determinat transformarea ei integrala in uscat.

In est, eruptia lantului vulcanic a complicat putin structura sedimentelor subiacente anterioare, curgerile de lave, care au acoperit pe alocuri stratele sedimentare, formand un relief de platouri usor inclinate.

Pe margini, o data cu ridicarea zonei montane, s-au activat cutele diapire (cu simburi de sare), care au ajuns pana la suprafata(la Praid, Turda, Ocna Dej, Cojocna, Ocna Mures, Ocna Sibiului). Datorita evolutiei si structurii geologice, depresiunea colinara a Transilvaniei este formata din doua zone relativ concentrice, diferite: in centru o zona de structuri cvasiorizontale, pe alocuri boltite sub forma domurilor, iar in exterior o structura cutata (mai slab in vest si sud si mai accentuat in est).

Zona centrala da un relief orizontal si domol, asemanator unui relief de podis (Podisul Transilvaniei), iar zona cutata, la contactul cu aria montana, da o zona a depresiunii submontane (in vest si sud) sau o succesiune de depresiuni si dealuri (in est), asemanatoare Subcarpatilor.

Depresiunile submontane din vest si sud sunt: Depresiunea Almasului Depresiunea Iara (marginita de Dealul Feleacului), culoarul Turzii si culoarul Alba Iulia - Turda (despartite de Dealul Mahaceni), Depresiunea Sibiului (pe Cibin) si Depresiunea Fagarasului (pe Olt). Acestea sunt depresiuni de contact cu acumulari piemontane, terase fluviale (pe Aries si Mures) si glacisuri-terasa fluvio-glaciare (in Depresiunea Fagarasului).

In partea de est exista o succesiune de depresiuni si dealuri care creeaza un relief asemanator Subcarpatilor, de unde denumirea de Subcarpatii Transilvaniei.

Aceasta succesiune cuprinde, dinspre lantul vulcanic spre podis, tipurile clasice: depresiuni submontane, dealuri "interne", depresiuni intracolinare, dealuri "externe" (care reprezinta deja marginea Podisului Transilvaniei):

a) depresiunile submontane sunt: Bistrita, Valeni de Mures, Odorheiu Secuiesc, Homoroadelor si Hoghiz;
b) dealurile situate spre interior (dealuri "interne") sunt Magura Rez, Dealul Siclodului, Dealul Bicheci ( 1.080 m, cel mai inalt deal din Depresiunea Transilvaniei), Firtus, Sinioara;

c) depresiunile intracolinare, situate spre zona de podis sunt: Dumitra, Voivodeni, Magherani - Atid si Cristuru Secuiesc;
d) spre podis o serie de dealuri (Dealul Homat, Dealul Sieului) leaga aceasta zona cutata de structura orizontala din centru.

Podisul Transilvaniei, situat in interior, este format din:
a) Podisul Someselor, traversat de Somes (intre Dej si Jibou) cu altitudini de 500 - 600 m (altitudinea maxima 694 in Dealul Bobalna); mentionam patrunderea unei structuri montane (Culmea Breaza, 974 m), care inchide o depresiune de trecere spre podis (Depresiunea Lapusului);

b) Cimpia Transilvaniei, intre Somes si Mures, o "cimpie" in sens agricol, ea fiind o regiune deluroasa relativ neteda, cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri;
c) la sud de Mures, Podisul Tinavelor, Podisul Hartibaciului si Podisul Secaselor.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Geografie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles