Dendromitologie romaneasca -Paltinul

5x puncte

categorie: Istorie

nota: 9.99

nivel: Facultate

In capitolul dedicat legendei romanesti a potopului, m-am ocupat deja de semnificatiile mito-simbolice si magico-rituale cu care este incarcat primul copac (de regula, un paltin) din lemnul caruia Noe isi mestereste toaca - un instrument magic cu ajutorul caruia reuseste sa dureze arca, periodic naruita de diavol. "Atunci Noe [...] a facut o toaca de paltin [...] si a inceput a toca; si de ce toca[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Dendromitologie romaneasca -Paltinul

In capitolul dedicat legendei romanesti a potopului, m-am ocupat deja de semnificatiile mito-simbolice si magico-rituale cu care este incarcat primul copac (de regula, un paltin) din lemnul caruia Noe isi mestereste toaca - un instrument magic cu ajutorul caruia reuseste sa dureze arca, periodic naruita de diavol. "Atunci Noe [...] a facut o toaca de paltin [...] si a inceput a toca; si de ce toca, de aceea se strangeau lemnele de pe unde le risipise Sarsaila." (8, p. 130) Printre altele, legenda romaneasca a potopului are, referitor la toaca, un caracter etiologic.

Acesta apare in mod explicit atit in cea mai veche atestare documentara a legendei (1674), datorata arhiepiscopului Marcus Bandinus: "in memoria acestei batai de scindura a lui Noe, au luat [romanii] obiceiul de a bate scindura [= toaca] inainte de tragerea clopotelor" (9, p. CLIX), cit si in credintele populare de la sfirsitul secolului al XIX-lea: "Toacele de pe la biserici sint mai toate de paltin si batrinii pretind ca de la Noe a ramas zvonu ca sa faca toacele de paltin" (8, p. 130).

Legendele populare referitoare la Noe construind arca sint, in esenta, inrudite cu cele referitoare la Stefan cel Mare intemeind biserici, in general, legendele populare care trateaza acest din urma subiect se reduc la urmatorul scenariu: sfatuit de un sihastru (de regula, Daniil), Stefan Voda ridica o manastire (de regula, Putna), pe locul unui copac (de regula, paltin) in care i s-a infipt sageata, sau din care se aude "toaca din cer", sau in care se vad arzind lumini mirifice (vezi 10, pp. 469-473). Soiul copaAZcului din lemnul si pe locul caruia urmeaza sa se ridice lacasul nu este intimplator.

Astfel, intr-o legenda moldoveneasca, cel care trage cu arcul este chiar "schivnicul", care ii spune voievoAZdului : "Acolo unde am nimerit eu sa mergi nune si sa vezi ca-i gasi sageata intr-un paltin si in locul acela sa faci manastire, iar unde va fi paltinul sa faci pristolul" (11, p. 711). in legendele in discutie, paltinul in care se infige sageata apare ca fiind "vechi", sau "sfint" sau "mare" sau "foarte gros si inalt". La inceputul secolului, comentind legende populare cu scenarii analoage, George Cosbuc conchidea: "Aceasta e o traditie ramasa in popor. Ori o fi incercat Stefan lucru acesta, ori nu, manastirea Putna este edificata si ea, potrivit obiceiului pagino-crestin, pe locul unui alt templu mai vechi, al unui paltin sfint" (87, p. 207).

"Se pastreaza pina in zilele noastre - scrie C. Paradais in 1988 -, la Putna, un fragment din trunchiul de paltin, in care, dupa traditie, s-ar fi infipt sageata lui Stefan cel Mare cind a tras cu arcul din virful muntelui, amanunt despre care nu se pomeAZneste nimic in legenda lui Neculce." (130, p. 16, si 131, p. 129)Ion Neculce reda o alta legenda (pseudo)istorica, despre un alt domnitor moldovean, care ar fi ridicat si el un lacas de cult tot pe locul unui "paltin sfint": "Alecsandru-voda Lapusneanul, fiind domnu, au facut manastirea Slatina [Moldova]. Si ase dzicu oamenii ca, traind un sahastru acolo si fiind un paltin, copaciu mare, unde este acum prestolul in oltariu, vide acel sahastru spre duminici si spre alte zile mari multe lumini intru acel paltin la vremea slujbii bisericii.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Istorie

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.