Demonstratie apartenenta la comedie - O scrisoare pierduta

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.50

nivel: Liceu

Referat despre Demonstratie apartenenta la comedie - O scrisoare pierduta
Scrisoarea, trimisa de Stefan Tipatescu, prefectul judetului, ajunge in mainile Cetateanului Turmentat si de la acesta este luata prin viclesug de catre Nae Catavencu, seful partidului de opozitie si director - proprietar al ziarului "Racnetul Carpatilor", care ii santajeaza cu ea pe Zaharia Trahanache si pe cei doi a[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Demonstratie apartenenta la comedie - O scrisoare pierduta

Referat despre Demonstratie apartenenta la comedie - O scrisoare pierduta
Scrisoarea, trimisa de Stefan Tipatescu, prefectul judetului, ajunge in mainile Cetateanului Turmentat si de la acesta este luata prin viclesug de catre Nae Catavencu, seful partidului de opozitie si director - proprietar al ziarului "Racnetul Carpatilor", care ii santajeaza cu ea pe Zaharia Trahanache si pe cei doi amanti.
In schimbul scrisorii, Catavencu cere sprijin pentru a obtine canditatura in Parlament. Atunci cand nimic nu pare sa schimbe situatia pentru cei doi amorezi, in timpul sedintei de numire a noului candidat trimis de la centru - Agamita Dandanache - se produce o incaierare in care Catavencu isi pierde palaria ce ascundea, in captuseala ei, scrisoarea ce ajunge iar in mainile Cetateanului Turmentat, care de aceasta data o inapoiaza "andrisantului" si anume coanei Joitica. In final, toata lumea se impaca, Dandanache este ales in unanimitate, Nae Catavencu tine un discurs si se imbratiseaza cu vechii adversari intr-o atmosfera de carnaval accentuata de muzica saltareata condusa de Pristanda.
Se observa ca prin continut si prin modul de rezolvare a conflictului, atmosfera destinsa din final reface starea initiala a personajelor; opera se subsumeaza comicului. Pentru a provoca rasul, Caragiale surprinde moravurile societatii, creeaza situatii si personaje comice astfel incat comicul este de mai multe tipuri.
In ceea ce priveste tipurile de comic, exista in primul rand un comic de situatie, ce rezulta din pierderea si regasirea succesiva a scrisorii, din ipostaza ridicola a lui Catavencu, care ajunge sa fie doborat prin aceleasi mijloace la care apelase si el, din conturarea unui triunghi amoros in care se inscriu Zoe - Tipatescu - Trahanache, din existenta unor cupluri de personaje in oglinda precum Farfuridi si Branzovenescu, din situatia finala, cand cele doua forte antagonice se impaca si totul se incheie cu un compromis pe care toata lumea il accepta.
Situatia comica decurge din intriga: scrisoarea este pierduta si regasita succesiv datorita coincidentei si hazardului ; aceasta pendulare afecteaza aparent relatiile in triunghiul conjugal Zoe - Tipatescu - Trahanache. In acest sens, un exemplu concludent este dialogul dintre Trahanache si Tipatescu din actul I.
Enervat la culme, deoarece fusese chemat de catre Nae Catavencu la redactia ziarului, Trahanache se plange bunului sau prieten Stefan Tipatescu. Catavencu ii aratase o scrisoare de amor a prefectului catre Joitica, sotia lui. Comicul de situatie al acestei scene este monumental. Trahanache il consoleaza pe prefect, sustinand ca scrisoarea este o plastografie ordinara. Cu toate acestea, el amplifica, cu subinteles, spaima prefectului, aratand ca scrisul seamana atat de bine incat "sa zici si tu ca e a ta, dar sa juri, nu altceva, sa juri!". Trahanache reda, din memorie, textul scrisorii, adaugand aluziv explicatiile si identificand exact momentul intalnirii amoroase dintre cei doi.
O alta situatie comica este generata de cuplul Farfuridi - Branzovenescu. Acestia sunt indignati de drumurile repetate ale lui Trahanache, Zoe si Pristanda la Catavencu; simt manevrele din culise dar esenta le scapa si sunt nemultumiti ca nu sunt implicati in acest joc. Temandu-se de tradare, la indemnul lui Farfuridi, care "face caz de curajul sau", cei doi hotarasc sa trimita la Centru o telegrama pe care sa o iscaleasca anonim: "Trebuie sa ai curaj, ca mine! Trebuie s-o iscalesti: o dam anonima!".
Comicul de moravuri vizeaza viata de familie (triunghiul amoros) si viata politica (santajul, falsificarea listelor electorale, satisfacerea intereselor personale).
Comicul de limbaj isi are sursa in abaterile de la caracteristicile generale si particulare ale stilului. Personajele nu numai ca vorbesc mult si fara sa spuna nimic, dar vorbesc si prost. Pronunta gresit unele neologisme sau chiar cuvinte uzuale (bampir, famelie, plebiscit, ciclopedica, fevruarie), alteori cuvintelor li se atribuie alte sensuri (capitalistul devine termenul de desemnare al locuitorilor din capitala), nonsensuri ("e sublima dar lipseste cu desavarsire", sa se revizuiasca primesc, dar atunci sa nu se schimbe nimic"), contradictii intre termeni (12 trecute fix), truisme pleonastice ("un popor care nu merge inainte sta pe loc"), tautologii ("tanar, tanar, dar copt"), cacofonii ("sa zica ca nu le are"), confuzii paronimice ("scrofulosi la datorie"), ticuri verbale ("Dati-mi voie"; "Curat misel!", "Curat, murdar"; "Ai putintica rabdare!" ).
Comicul de caracter isi are originea in comportamentul personajelor, in atitudinile si ipostazele in care acestea sunt prezentate. Personajele genereaza rasul mai ales prin contrasul dintre aparenta si esenta, devenind niste masti.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT

Nu ai gasit ce cautai? Incearca atunci pe

Click aici
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.