Demasificarea si profesionalizm in mass media din Romania post decembrista

3x puncte

categorie: Romana

nota: 9.90

nivel: Facultate

Referat despre Demasificarea si profesionalizm in mass media din Romania post decembrista
3. preocuparea pentru conturarea strictă a câmpului profesional a determinat, din partea jurnaliștilor, apropierea de alte domenii, atrăgând oameni de formații academice sau non-academice diverse, cu filosofii de viață și interese variate, ceea ce a contribuit la popularea breslei jurnaliștilor cu o m[...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Demasificarea si profesionalizm in mass media din Romania post decembrista

Referat despre Demasificarea si profesionalizm in mass media din Romania post decembrista
3. preocuparea pentru conturarea strictă a câmpului profesional a determinat, din partea jurnaliștilor, apropierea de alte domenii, atrăgând oameni de formații academice sau non-academice diverse, cu filosofii de viață și interese variate, ceea ce a contribuit la popularea breslei jurnaliștilor cu o mare varietate de tipuri umane și profesionale.

Procesul de profesionalizare care marchează evoluția modernă a jurnalismului conduce la poziționarea socială a jurnaliștilor în sfera elitelor, adică a segmentelor dominante ale unei formațiuni sociale, care exercită o funcție de conducere în plan cultural și social, în virtutea unei excelențe asumate, prezentată ca aparținând exclusiv acelui segment. Excelența proclamată de o elită se plasează îndeosebi în sfera activităților intelectuale creative, artistice.

Într-o manieră sintetică, putem defini trecerea de la totalitarism la democrație prin înlocuirea presupozițiilor ontologice (materia, ca sursă a performanței umane), gnoseologia (cunoașterea ca reflex al realității obiective), antropologia (specificitatea umana limitată la muncă, mai ales cea manuală și politică) – cu noile concepte de:
- Schimbare socială
- Reformă (democratizare și economie de piață)
- Autonomie

Declinul masiv al încrederii, rezultat al scandalurilor publice (vezi cazurile din Japonia, SUA, Franța, România etc) și eșecul reformei economice (recesiune, șomaj, inflație, căderea liberă a monedelor naționale etc.), nu este de necombătut. Mass-media, prin promovarea transparenței comunicaționale și a eticii responsabilității (în locul „eticii utilității”), ar putea stopa acest declin, ba chiar ar putea contribui la recâștigarea încrederii publicului. În schimbarea de regim operată de revoluția din decembrie 1989, presa a jucat un rol simbolic considerabil, exemplul paradigmatic fiind tele-revoluția în care harta și teritoriul s-au confundat. Corelația mass-media – spațiu public a cunoscut 3 momente distincte:

1. explozia din decembrie a consensului național ant-iceaușist – așa numita perioadă de grație, care a fost dominată de sentimentul redescoperirii libertății și identității individuale, în locul conceptului de „om nou” propovăduit de comunism.
Mass-media (televiziunea în special) au avut un rol deosebit, o conotație magică (efect, în primul rând, al supra-saturării publicului cu ceea ce s-a numit tele-revoluție sau revoluție în direct)
Tele-revoluția a însemnat, în egală măsură, revoluția politică și revoluția comunicării.

În România, noile medii au condus la fragmentarea publicului și la coexistența televiziunii publice cu televiziunile comercial, a canalelor generale cu cele tematice, a naționalului cu regionalul/localul.

A existat chiar o perioadă romantică, a “cultului mediatic”, a supunerii quasi-religioase față de presă. Aceasta datorită, în mare parte, rolului pe care presa l-a avut în timpul revoluției.
2. perioada disforică -’91-‘92

Începând cu anul 1991, apare o anumită saturație (indiferență mediatică datorată liberalizării prețurilor și crizei economice generalizată). Presa se orientează mai mult spre prezent: încearcă să explice tendințele și modelele tranziției, să reflecteze asupra statutului său social.

Perioada 1991-1992 poate fi caracterizată astfel:
- Este perioada dezbaterilor privind utilitatea unei Legi a presei și a unui cod deontologic
- Este marcată de scăderea dramatică a tirajelor, scădere datorată crizei economice și pierderii credibilității
- Televiziunea publică este percepută ca fiind dependentă de puterea politică

Evoluția tirajelor principalelor cotidiane din perioada anilor ‘90
AdevăruL
Anul - Tiraj
1990 - 1.537.000
1991 - 600.000
1992 - 175.000
1997 - 120.000

România Liberă
Anul - Tirajul
1990 - 1.490.000
1992 - 184.000
1994 - 120.000

Evenimentul Zilei
Anul - Tirajul
1993 - 750.000
1994 - 300.000
1997 - 130.000

3. 1992-1997, perioada consumului critic, selectiv al mass-media însoțit de fidelizarea publicului și a suporterilor.

Profesionalizarea meseriei.
Emanciparea mass-media de sub tutela partidului-stat și transformarea sa în elementul esențial al democrației presupune o autonomizare multiplă:
- În plan politic, prin separarea puterilor în stat
- În plan economic, prin eliminarea dependenței financiare
- În plan social, prin fidelizarea publicului-client (care nu mai are statutul de public-captiv)
- În plan tehnologic, prin integrarea noilor tehnologii
- În plan profesional, prin clivaj informațional.

Conceptul general de „transformare mediatică” apare corelat procesului de schimbare socială, care presupune un ansamblude cerințe.
1. un cadru legislativ apt să ofere garanții libertății de expresie și autonomie presei
2. specializarea și diferențierea mediilor, în funcție de nevoile unui public diferențiat (minorități etnice, sexuale, religioase etc.)
3. profesionalizarea jurnaliștilor (prin instituirea unor instituții de învățământ de profil)
4. de-monopolizarea media electronice
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles