Deasupra tuturor...Eminescu - reperare cristica

3x puncte

categorie: Romana

nota: 8.39

nivel: Gimnaziu

Viata este un izvor nesecat de forme care se ciocnesc si se inlantuie , care ne izoleaza , pe noi, oamenii ce cautam comuniunea cu Totul , acel Unu primordial.Asfel Rosa del Conte identifica in centrul universului poetic al lui Eminescu ”imaginatia cosmica”.Tema cosmogonica se imbina cu motivul Magului care izbuteste sa domine Timpul. Se poate vorbi [...]
DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Deasupra tuturor...Eminescu - reperare cristica

Viata este un izvor nesecat de forme care se ciocnesc si se inlantuie , care ne izoleaza , pe noi, oamenii ce cautam comuniunea cu Totul , acel Unu primordial.Asfel Rosa del Conte identifica in centrul universului poetic al lui Eminescu ”imaginatia cosmica”.Tema cosmogonica se imbina cu motivul Magului care izbuteste sa domine Timpul. Se poate vorbi , la Eminescu de o obsesie a Timpului,fie ca e vorba de milioanele de ani ale Cosmosului, fie de milenile istorice.Asfel autoarea distinge in opera lui Eminescu doua specii de Timp , cel vital ”intact” care conduce spre maturitate si totodata cel al uzurii, al imbatranirii si al mortii .

Amintim , asemenea autoarei Rosa del Conte , proverbul romanesc : ”ceasul umbla , loveste, dar vremea sta , vremuieste”.Eminescu pare a fi fost fascinat de ambivalenta Timpului.
”Viermele vremurilor roade in noi” scrie el in poezia ”In van cata-veti”.
Iar intr-o subvarianta a ”Luceafarului”:
”Si numai noi trecem sarmani
copii nimicniciei...”
Dar :
”Timpul mort si-ntinde trupul
si devine vesnicie”.
Si intr-o alta varianta a Luceafarului :
”Din sinul vecinicului ieri
Traieste azi ce moare”.

Imaginile paradiziace din opera lui Eminescu sunt solidare de speranta intr-o ”oprire pe loc”, magica sau extatica, a Timpului.
Intreaga ”filozofie” a lui Eminescu nu se deosebeste,deci, intru nimic de ”filozofia” lui Theognis sau al lui Mimnermos si se poate rezuma asfel:
”Viata e o nefericire , moartea e o fericire”.

Ca orice romantic a l lumii, Eminescu se defineste prin preocuparile pentru marile incercari ale destinului de la limita vietii si a timpului pana la libertatea visului si a iubirii , opera sa avand o stralucire hipnotica ,un mod de exprimare atractiv si socant , versuri de o nebanuita fragezime si de o surprinzatoare perfectie. Asfel amintim principalele teme lirice eminesciene cum ar fi problema sociala (Imparat si Proletar),demiurgul cosmogonic (Rugaiunea unui dac , Scrisoarea I ) , Hyperion (Luceafarul) , intrebarea metafizica in Memento Mori, Christos in poezia lui Eminescu,figurile Divinului in Scrisoarea I ) oprindu-se asupra preaslavirii Timpului,Timpul-Demiurg , responsabil al dramei existentiale , si Absolutul inteles ca Eternitate , devenirea ca structura a Timpului ,Poezia biruind Timpul si poetul-profet , fiind prezent sentimentul duratei si ambivalenta timpului psihologic, evaziunea din Timp si unitatea cosmica , precum si dragostea ca o c hemare a Absolutului.

Optimismul viziunilor platonice de la inceputurile creatiei eminesciene si pesimismul shopenhauarian din c reatile de maturitate se contopesc in mesajul final al operei sale , dovada a constiintei tragice a experientei intr-un univers in care zeii s-au refugiat in nefiinta.Cheia cu care am putea descifra ”enigma” lui Eminescu ar putea sta chiar in acea ”coexistenta a contrariilor”: faptul ca acest ”pesimist” in filozofia sa teoretica era atat de ”optimist” cand interpreta istoria si politica romaneasca.Poate ca aceasta ”coexistenta a contrariilor” era ceruta chiar de structura ”omului universal”, asa cum tindea sa-l intrupeze geniul lui Eminescu.

Trec epoci si milenii , vor trece timpurile noastre de nelinisti,dispretuire,cruzime si nebunieputinurile acestei lumi e vor schimba insa cuvintele marelui scriitor vor ramane vesnice.
Ma inchin in fata tainei care a fost Eminescu ,acel Luceafar care nicaieri nu mai luceste pe umerii colinelor noastre , in clanul apelor noastre ,deasupra codrilor nostrii.

Imi plec genunchi in fata celui care a trait mai mult decat noi , care a suferit mai mult decat noi , care si acum e mai viu decat noi datorita poeziei ,alunecarea spre neobisnuit si inefabil ,tensiunea launtrica a fiintei ,care invinge Timpul, caci , spune Octavian Goga in Precursorii :
” Adevaratele poezii incep acolo unde se sfarsesc pe hartie”
Poezia eminesciana a devenit pentru noi, romanii , profesorul nostru de frumos , iubire , dor , superb , sublim , patima , etern , regasindu-ne in poet cele mai alese inzestrari. Deasupra tuturor ...in veci nemuritor , Eminescu are portretul inscris in”ramele vesniciei”.
DOWNLOAD REFERAT
« mai multe referate din Romana

CAUTA REFERAT

TRIMITE REFERAT CERE REFERAT
Referatele si lucrarile oferite de E-referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

E-referate.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat termenii si conditiile de utilizare pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles